Clonarea, un pas spre lumea copiilor la indigo?

Clonarea şi modificarea genetică sunt considerate cele mai mari descoperiri din ultimii 15 ani

Clonarea şi modificarea genetică sunt considerate cele mai mari descoperiri din ultimii 15 ani, în ciuda controverselor iscate cu privire la impactul lor asupra societăţii moderne.

Principala temere legată de procedeul clonării este ca nu cumva acesta să fie aplicat oamenilor. Unele obiecţii sunt de ordin practic (oponenţii consideră că tehnica este, încă, foarte periculoasă), altele invocă posibilitatea apariţiei unor efecte psihologice neprevăzute, odată cu „fabricarea" unor fiinţe umane genetic identice cu oameni în viaţă. Prima clonă vie a fost celebra oiţă Dolly, „obţinută" în 1997, când savanţii au reuşit să transforme o celulă într-un embrion care s-a dezvoltat, ulterior, în uterul unei oi. Apariţia lui Dolly a dezlănţuit dezbateri furtunoase privind aspectul moral al procedeului.

Argumentele etice împotriva clonării au căpătat şi mai multă forţă şase ani mai târziu, când oaia a murit din cauza unor afecţiuni pulmonare. De altfel, animalul avusese multiple probleme de sănătate. Un progres a fost înregistrat în 1998 prin clonarea celui de-al cincizecilea şoarece identic, numit Cumulina, al cărui embrion a fost dezvoltat din ADN-ul celulelor cumulus, care înconjoară ovulele femelelor de şoarece. Cumulina a fost primul animal clonat care a ajuns la maturitate şi a avut două generaţii de pui.

Cu Noah - o bovină sălbatică, asemănătoare bizonului, care trăieşte în sud-estul Asiei - geneticienii au încercat să vină în ajutorul speciilor pe cale de dispariţie. Din păcate, clona dezvoltată a murit la scurt timp după naştere, în 2001. Cel mai mare scandal legat de clonarea animalelor a fost declanşat de vaca numită Vandyk-K Integ Paradise 2.

Clona a fost obţinută din celulele unui exemplar multiplu-premiat, din SUA, ai cărui embrioni au fost congelaţi şi implantaţi unor vaci mame-surogat, în Marea Britanie. Mari dezbateri etice au fost declanşate de anunţul Agenţiei pentru Standarde Alimentare (FSA), cu privire la punerea în vânzare a cărnii descendenţilor vacii clonate. Întrucât nu se cunosc posibilele efecte ale celulelor clonate asupra organismului unamn comercializarea în scopuri alimentare a cărnii animalelor duplicate a fost interzisă.

În faţa atâtor incertitudini, mai multe state ale lumii se arată dispuse să adopte un tratat internaţional care să incrimineze clonarea umană reproductivă, ca practică imorală, alături de traficul de fiinţe umane şi folosirea armelor biologice.