„Din culisele cinematografiei“. Ernest Maftei, un Oskar Schindler autohton. A salvat 136 de evrei de la moarte

Ernest Maftei

Deşi alţi foşti camarazi legionari au fost arestaţi şi chiar şi-au găsit sfârşitul în închisori, „Bădia“ a fost achitat în toate procesele care i-au fost intentate, datorită faptului că a reuşit să salveze de sub nasul organizaţiei 136 de evrei, iar aceştia au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a-l apăra.

„Weekend Adevărul“ continuă să vă prezinte fragmente relevante din dosarele lui Ernest Maftei aflate astăzi în custodia Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii.

Cu toate că cel poreclit „Bădia“ era deja un actor consacrat la jumătatea secolului trecut, el debutând inclusiv pe marele ecran încă din 1950, când a prins un rol episodic în filmul „Răsună valea“, regizat de Paul Călinescu, acesta se afla în permanenţă sub lupa anchetatorilor, iar numărul notelor informative colectate cu privire la trecutul legionar al lui Ernest Maftei este unul impresionant.

„L-am cunoscut pe Codreanu, personal, dar nu eram cu crime şi din astea!“

De altfel, Ernest Maftei nu şi-a mai ascuns simpatiile legionare după 1990, când s-a şi înscris în rândurile partidului „Pentru Patrie“, înfiinţat la iniţiativa unui grup de foşti legionari şi partizani în munţi care au supravieţuit regimului comunist. De altfel, conform unor surse, chiar şi aflat pe patul de spital, în pragul morţii, „Bădia“ le-ar fi spus apropiaţilor: „Să salvaţi ţara!… Să organizaţi Legiunea… Cât a mai fi un băţ de catarg, să nu lăsaţi steaguţ din mână!“. Cu altă ocazie, îndrăgitul actor a povestit şi cum a reuşit să scape de închisoare atât în timpul regimului antonescian, cât şi după 1945.

„Am avut 13 procese, la toate achitat! N-am cazier, domnule! De-aia supravieţuiesc. Da', ştii de ce? Nu! La Bacău erau 80% ovrei. Ovrei! Legionarii muriseră prin puşcării, toţi! În '39, îi omorâseră. De 29 septembrie - Armand Călinescu, ştii povestea. Pe unde i-a prins. Am mai rămas eu, care aveam 21 de ani, şi patru mai în vârstă, care conduceau judeţul. Şi vine o listă de la Bucureşti. Că mai erau şi ordine tâmpite! L-am cunoscut pe Codreanu, personal, dar nu eram cu crime şi din astea! N-am făcut crime niciodată! Aşa cum ţi-am spus, vine o listă cu 136 de ovrei care trebuiau ridicaţi. Erau bănuiţi de comunism, de fapt ei au făcut comunismul. Toţi din Bacău. Şi eu am luat lista la mine şi i-am strâns pe toţi. Tata nu era ţăran sărac, cum am scris în biografie la Bucureşti. I-am luat şi i-am dus pe toţi la tata, la Prăjeşti! De-acasă i-am luat, cu oamenii mei, domnule...Era organizare la legionari! I-am găsit pe toţi într-o zi. Şi când au venit de la centru pentru ei, dacă nu i-au găsit, a rămas aşa. Şi ei, toţi erau angajaţi la tata, la movilele de piatră de la şosele şi cazaţi pe la ţărani. Apoi, ei au venit la procese! La toate câte am avut, erau în săli! Ei m-au scăpat! La Galaţi, am avut un proces greu, greu tare. Ultimul! Eram şef atunci, în patru judeţe! Da' să vezi: Când s-a deschis teatrul din Bacău, în '47, eu am jucat la deschidere. Au venit, de la mine din sat, cu căruţele ţăranii să mă vadă. Directorul teatrului era unul, Bernstein, ovrei şi el. Şi-mi spune: «Mi-au venit mulţi aici şi-au zis c-ai fost bandit! Dar mi-a venit un ovrei care mi-a zis că eşti un om formidabil! Aşa că să nu te temi, că eu te apăr». Şi m-a apărat, domnule. Nu ştiu dacă mai trăieşte, a fost director la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ. La Galaţi, m-au apărat, din oficiu, Ionel Teodoreanu - fratele lui Păstorel - şi Radu Budişteanu, fost ministru de interne sub legionari. Se dusese, domnule, pe front, în prima linie. Antonescu i-a iertat pe cei care s-au dus pe front în prima linie. Radu Budişteanu încă mai trăia înainte de '90, avea 92 de ani şi voia să plece în străinătate. Şi nu-l lăsau...“, povestea „Bădia“.

Piesa „Răzeşii lui Bogdan“, lăudată la „Europa Liberă“

Piesa de teatru „Răzeşii lui Bogdan“, scrisă de Ernest Maftei şi menţionată adesea în dosarele actorului întocmite de anchetatorii Securităţii Statului, a avut premiera la 22 septembrie 1958 pe scena Teatrului Muncitoresc C.F.R. Giuleşti, actualul „Odeon“. Din distribuţie făcea parte şi autorul, în rolul lui Ion Horoi, alături de nume ca Tamara Buciuceanu-Botez (Maria Dorobăţ), Colea Răutu (Ştefan Vasilache), Ştefan Mihăilescu-Brăila (Chirilă Jitarul), Nicolae Sireteanu (Iorgu Horoiu) sau Aurel Ghiţescu (Toader Luntraru). „«Răzeşii lui Bogdan» era o piesă în care lămuream lumea să se înscrie la colectiv. Mi-a făcut un rău mare «Europa Liberă», m-au lăudat acolo, ceva de speriat: «Nu credeam că asemenea piesă de teatru poate să fie aprobată dincolo de Cortina de Fier». Aveam şi replici din astea - ţăranii vorbeau ca ei - «Crucea mamii lor de americani, tot vin şi nu mai vin! Fir'ar mama lor a dracu'». Am fost decorat cu premiul I ca autor, au venit de la Uniunea Scriitorilor să mă facă membru...Acolo s-o facut emerit pe rol, ăsta, Mihăilescu-Brăila, a Jitarului. A avut succes mare piesa. S-a oprit şi pe urmă i-au dat drumu' iar...“, povestea Ernest Maftei.

STENOGRAME

M.A.I. REGIUNEA BACĂU EXEMPLARUL NR. 1

Nr. 314 / 66.201 STRICT SECRET

23.XII.1953 PRIN CURIER

CĂTRE

M.A.I. REGIUNEA BUCUREŞTI

Spre ştiinţă şi măsuri, conform prevederilor Ordinului 1343 / 1953 vă semnalăm pe numitul MAFTEI ERNEST, legionar, şef al grupului 40 Bacău, originar din comuna Răcăciuni, Regiunea Bacău, în prezent artist la Teatrul Tineretului din Bucureşti şi cu domiciliul în Str. Ştirbei Vodă nr. 74, unde locuieşte împreună cu soţia sa de profesie chimistă. Alăturat vă trimitem şi două procese verbale de interogatoriu obţinute prin Regiunea Constanţa şi 4 note informative ce ne-au fost trimise de Regiunea Piteşti.

Totodată vă comunicăm că MAFTEI ERNEST a venit în oraşul Bacău în 1948 cu o parte din artiştii Teatrului Naţional din Capitală şi a fost restructurat în 1949 pe următoarele motive:

În august 1948 plecând în turneu în fostul judeţ Suceava, a vizitat şi mănăstirea Putna unde se află osemintele lui Ştefan cel Mare. Cu această ocazie dimpreună cu alţi artişti, în registrul vechi de impresii pentru vizitatori, sub o poezie scrisă cu privire la Ştefan cel Mare care avea conţinut şovin, au scris dedesubt cu tocul „suntem de acord să fie alungaţi din ţară păgânii de azi“.

În Bacău a fost mai tot timpul în anturajul elementelor duşmănoase şi foste legionare.

Confirmaţi primirea materialului şi identificarea sa.

LT. COL. DE SECURITATE, CPT. DE SECURITATE,

C. CÂMPEANU I. TRIPONESCU

GIM/GM/2 ex. 1 pagină

Anexe: 8 file

(C.N.S.A.S. Fond „I“, dosar nr. 210595, vol. 1, f. 7)