1 august: Minerii din Valea Jiului declanșează una dintre cele mai mari greve anticomuniste | adevarul.ro

1 august: Minerii din Valea Jiului declanșează una dintre cele mai mari greve anticomuniste

Publicat:
0
1 live

În ziua de 1 august 1977 a început greva generală a minerilor din Valea Jiului, iar la 1 august 2016 a murit Regina Ana, soția Regelui Mihai I.

Ceaușescu în mijlocul minerilor din Valea Jiului/FOTO: Fototeca online a comunismului românesc
Ceaușescu în mijlocul minerilor din Valea Jiului/FOTO: Fototeca online a comunismului românesc

1862: Este constituit Afacerilor Externe al României

După ce s-au constituit Principatele Unite, iar Alexandru Ioan Cuza a fost ales domn al ambelor principate, în ianuarie 1859, a început modernizarea societății românești.

FOTO: MAE
FOTO: MAE

Concomitent cu trimiterea unor reprezentanți la Paris și Constantinopol pentru a obține recunoașterea dublei alegeri a lui Alexandru Ioan Cuza, era organizat și Ministerul, sub denumirea oficială de Departamentul Trebilor Străine.

Acesta era alcătuit din cinci secții: Cancelarie, Afaceri Consulare, Politic, Contencios și Publicații Oficiale, potrivit MAE.  

1936: Se naște designerul de modă francez Yves Saint-Laurent

Născut pe 1 august 1936, în Oran, Algeria, Yves Saint-Laurent a fost un designer de modă francez care și-a fondat propria casă de modă în 1962. Este considerat pe scară largă unul dintre cei mai importanți creatori de modă ai secolului al XX-lea.

Yves Saint-Laurent/FOTO: Wikipedia
Yves Saint-Laurent/FOTO: Wikipedia

Creațiile lui Saint Laurent s-au remarcat prin îmbinarea eleganței cu lejeritatea și modernitatea. De asemenea, a fost apreciat pentru integrarea influențelor culturale din afara Europei în creațiile sale și pentru promovarea diversității în modă, prin colaborarea cu modele de origini diferite.

De-a lungul carierei sale de creator de modă, Yves Saint Laurent a primit numeroase distincții. În 1982, a fost recompensat cu Premiul Internațional pentru Modă, acordat de Consiliul Creatorilor de Modă din America.

În 1983, a devenit primul designer de modă în viață căruia Muzeul Metropolitan de Artă din New York i-a dedicat o expoziție personală. În 2007, a fost decorat cu rangul de Mare Ofițer al Legiunii de Onoare (Grand officier de la Légion d'honneur), una dintre cele mai înalte distincții ale Franței.

S-a stins din viață pe 1 iunie 2008, la Paris.

1943: Ploieștiul este bombardat pentru prima dată de către aviația americană

La 1 august 1943, aviația americană a declanșat Operațiunea Tidal Wave, un atac aerian masiv asupra rafinăriilor de petrol de la Ploiești, România, importante pentru efortul de război al Axei.

Raidul a implicat 177 de bombardiere B-24 Liberator, dintre care 53 au fost doborâte. Au murit peste 300 de aviatori americani și sute de români. Atacul a avut un impact limitat asupra capacității de producție.

1977: Începe greva generală a minerilor din Valea Jiului

Revolta minerilor din 1-3 august 1977 a avut loc în contextul unor condiţii foarte grele de muncă. Potrivit Radio România Actualități, mijloacele tehnologice erau precare, iar accidentele de muncă erau destul de frecvente.

Nicolae Ceaușescu nu a acceptat reducerea planului de producţie şi a insistat ca toţi indicatorii stabiliți anterior să fie îndepliniţi. Greva propriu-zisă a început la mina Lupeni pe 1 august 1977 şi s-a încheiat pe 3 august 1977.

„Pompeii nu a fost îngropat sub lavă“. Arheologul Darius Arya explică adevărata poveste a orașului distrus de Vezuviu

Minerii din Lupeni au protestat cerând îmbunătățirea condițiilor de muncă și de viață. Aceștia au formulat 26 de revendicări privind programul de lucru, pensiile, locuințele, aprovizionarea și investițiile, iar la discuții a venit și Nicolae Ceaușescu.

Represiunile împotriva participanților la grevă au început la jumătatea lunii august, după Ziua Minerilor.

Ce nu știau participanții la grevă a fost că erau filmați în secret. Participanții au fost chemaţi la sediul Securităţii, unde au fost interogaţi şi torturaţi. Totodată forţele de Securitate şi miliţie au fost întărite iar la intrarea în minele din zonă au fost postate blindate pentru a descuraja noi acţiuni de protest.

Persoanelor găsite vinovate de tulburarea liniştii publice li s-au întocmit dosare penale. În urma proceselor 50 de protestatari au fost internaţi la psihiatrie, iar 15 grevişti au fost condamnaţi la închisoare.

2016: A murit Regina Ana, soția Regelui Mihai I

Născută pe 18 septembrie 1923, la Paris, Ana de Bourbon-Parma a fost soția regelui Mihai I al României și fiica prințului René de Bourbon-Parma și a prințesei Margaret a Danemarcei. 

Regina Ana și Regele Mihai I/FOTO: Getty Images
Regina Ana și Regele Mihai I/FOTO: Getty Images

Ana, voluntară în armata franceză în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și decorată cu Crucea de Război, s-a căsătorit cu Regele Mihai pe 10 iunie 1948, în Grecia, în ciuda opoziției Papei Pius al XII-lea față de căsătoria dintre o prințesă catolică și un suveran ortodox.

Regina Ana l-a cunoscut pe regele Mihai al României la nunta principesei Elisabeta a Marii Britanii, în noiembrie 1947, cei doi logodindu-se înainte de întoarcerea regelui în România.

Guvernul Groza nu şi-a dat agrementul la căsătorie şi l-a forţat pe regele Mihai I să abdice la 30 decembrie 1947, cuplul căsătorindu-se în cursul anului următor, în ciuda opreliştilor de natură religioasă.

După abdicarea Regelui Mihai, cuplul a trăit în exil, locuind în Italia, Marea Britanie și apoi în Elveția. Regele a avut mai multe ocupații pentru a-și întreține familia, iar cei doi au avut cinci fiice.

Una dintre cele mai profunde traume naționale pentru unguri. Actul care a semănat discordie între români și maghiari

Căsătoria lor a rezistat tuturor dificultăților și a devenit cea mai longevivă uniune regală din istoria României, fiind marcată prin aniversări importante, precum nunta de diamant (60 de ani) și nunta de safir (65 de ani).

Regina Ana a murit pe 1 august 2016, într-un spital din localitatea elvețiană Morges.

2019: A murit dramaturgul Puși Dinulescu

Născut pe 27 august 1942, în București, Puși Dinulescu, pe numele său adevărat Dumitru Dinulescu, a fost un dramaturg, regizor de film, teatru și televiziune, prozator, poet și polemist român.

Dumitru Dinulescu/FOTO: Wikipedia
Dumitru Dinulescu/FOTO: Wikipedia

A absolvit Facultatea de Litere a Universității din București și Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică, activând de-a lungul carierei la Televiziunea Română, Radio București și în presa culturală. Din 1998 a semnat cu pseudonimul Puși Dinulescu.

A scris teatru, proză, romane, poezie, memorialistică și istorie literară, fiind recompensat cu Premiul Asociației Scriitorilor din București pentru volumul Linda Belinda și cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru romanul Îngerul contabil.

În 2018 a primit Premiul Opera Omnia pentru întreaga activitate de dramaturg.

Ca regizor, a realizat filmele Sper să ne mai vedem (1985) și Nuntă cu sirenă (1998), iar ca dramaturg a semnat piese precum Bani de dus, bani de-ntors și Nunta lui Puiu, montate pe scene importante din România și adaptate pentru televiziune.

De asemenea, a avut o activitate îndelungată în jurnalismul cultural și a publicat volume de eseuri și publicistică.

S-a stins din viață pe 1 august 2019, la București.

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite