Exclusiv Cum ne impactează summitul G7. Detaliul care pune România pe gânduri: „Grupul E3 discută direct cu Moscova”

Summitul G7 de la Évian ar trebui să pună România în alertă. Analistul Ștefan Popescu dezvăluie detaliul trecut sub tăcere: grupul E3 poartă discuții paralele la Moscova.

Summitul G7 de la Évian e evenimentul lunii iunie. FOTO: Adevărul

Summitul G7 de la Évian a început luni, 15 iunie, și va dura până miercuri, 17 iunie, timp în care mai-marii lumii au discutat și discută subiecte de interes major. Unele dintre acestea privesc direct inclusiv România, dar și alte state est-europene.

Analistul politic internațional Ștefan Popescu este printre experții care consideră că multe dintre subiectele discutate la summitul de la Évian prezintă un interes major. Într-o analiză pentru „Adevărul”, el explică importanța G7, mizele momentului și ce avantajează sau dezavantajează România în contextul dat.

Pentru România și Estul Europei, G7 este în același timp familiar și îndepărtat. Familiar pentru că cele convenite în interiorul acestui club ne afectează în mod direct. Securitatea europeană, relațiile cu Federația Rusă, politica energetică, relația cu China, investițiile tehnologice sau orientările economice ale Occidentului au consecințe indiscutabile asupra României, pentru că suntem încă parte a lumii euroatlantice și trăim încă în interiorul spațiului strategic dominat de statele G7, dar G7 rămâne și o realitate îndepărtată.

„Este totuși mult prea departe de noi, dar din perspectiva României, sigur, faptul că s-a discutat despre Ucraina, despre relația cu Federația Rusă și posibilele sancțiuni noi, fără îndoială, reprezintă subiecte de interes. Aceste teme, dar și cele ce țin de guvernanța privind inteligența artificială și lanțurile de furnizare în privința minereurilor critice sunt subiecte care pot să ne intereseze”, spune Ștefan Popescu.

Există însă un „dar”. România, la fel ca toate statele mici din Estul Europei, nu contează în această ecuație. În plus, G7 nu ia decizii de regulă, dar, pe de altă parte, le poate pregăti.

„Sunt multe subiecte de interes. Însă G7 este un club în care nu se iau decizii, se discută subiecte. Pot exista aranjamente punctuale în marginea reuniunilor, așa cum este înțelegerea dintre Ucraina și Regatul Unit privind furnizarea de uraniu îmbogățit pentru funcționarea centralelor nucleare ucrainene”, mai spune Popescu.

De ce este Polonia singura țară din Est care negociază direct cu G7

În opinia sa, singura țară din Estul Europei care poate întreține un dialog permanent cu statele G7 este Polonia, țară care face parte din G20.

„Pentru România este important să își construiască o rețea de dialog și cooperare cu țări care se află în toate formatele cu dimensiune globală: G7, G20. Polonia este singura țară de pe flancul estic care se află într-un dialog direct cu aceste țări, deoarece a aderat la grupul G20, economia ei depășind 1.100 de miliarde de dolari”, adaugă el.

În același timp, din perspectiva României, marea întrebare ar fi cât de aproape s-ar putea apropia de cercul în care se iau deciziile care modelează viitorul lumii.

Ștefan Popescu. FOTO: Arhivă personală

„Este o temă importantă, mai ales că România, ca țară, este situată într-un spațiu de contact. O veste bună pentru noi e că țările G7 au dat un semnal în sprijinul Ucrainei. În același timp, am observat un grup de trei ambasadori, așa-numitul grup E3, Marea Britanie, Franța, Germania, care au început să poarte discuții la Moscova. Ei, se știe, discută directă cu Moscova. Ar fi bine să știm în numele cui au purtat deja aceste discuții? Astfel de decizii ne pot afecta. În schimb, fără îndoială, sprijinul pentru Ucraina, cooperarea britanică și interesul de a sprijini Ucraina în domeniul energetic sunt vești bune pentru noi”, subliniază Ștefan Popescu.

În schimb, România nu se mai poate baza exclusiv pe faptul că interesele sale la nivel major vor fi reprezentate de intermediari precum Polonia. Chiar dacă Varșovia este un bun aliat al Bucureștiului, iar Polonia și România împărtășesc aceleași valori și au în general aceleași interese, ideal ar fi să avem propriile conexiuni și puterea de a negocia direct cu statele G7 și G20, așa cum o fac polonezii.

Aceasta ar trebui să fie una dintre țintele importante ale autorităților române, însă la București politica internațională nu este tratată cu interesul cuvenit, iar prioritate au scandalurile interminabile din politica internă. Însă aceste probleme interne și criza politică uriașă, generată de interesele egoiste ale părților, nu fac decât să limiteze și mai mult puterea, și așa redusă, de negociere a țării.

„Cum spuneam, fără îndoială, Polonia se află într-o situație privilegiată. Dar tu, România, nu poți, ca țară, să te bazezi permanent pe altcineva care să vorbească în numele tău și al regiunii tale. Trebuie să ai și tu capacitatea de dialog cu cei care sunt în măsură să negocieze, să influențeze lucrurile pe subiectele care te interesează”, avertizează Popescu.

Ce reprezintă G7 și cum s-a mutat centrul de greutate economic spre Asia

Una dintre marile întrebări ar fi ce mai înseamnă astăzi G7, grupul celor mai industrializate state occidentale. Timp de decenii răspunsul era foarte simplu, iar oricine putea spune, fără riscul de a greși, că G7 reprezenta nucleul lumii dezvoltate, reprezenta centrul de comandă al economiei globale.

Inițiat în anii '70, la inițiativa președintelui francez Valéry Giscard d'Estaing, G7 producea majoritatea bogăției mondiale, controla principalele fluxuri financiare, domina tehnologic și stabilea regulile comerțului internațional. Decenii la rând, reuniunea liderilor Statelor Unite ale Americii, Japoniei, Germaniei, Franței, Marii Britanii, Italiei și Canadei putea fi confundată cu reuniunea directoratului lumii.

În prezent însă, lucrurile pot fi privite și un pic altfel, într-un moment în care o simplă privire pe harta puterii economice indică faptul că centrul de greutate al economiei mondiale s-a deplasat spre Asia, mai exact în regiunea indo-pacifică.

Iar lucrurile stau exact la fel în ceea ce privește demografia. La acest capitol, statele G7 reprezintă mai puțin de 10% din populația mondială. Și în ceea ce privește dinamica creșterii economice, cea mai mare parte a acesteia se produce în afara spațiului occidental, în țările din Asia.

Limitele G7 în fața blocului BRICS: De ce au fost invitate statele din Sudul global

Nu în ultimul rând, în ceea ce privește arhitectura diplomatică globală, este tot mai evidentă apariția unor formate concurente precum BRICS, grupul marilor economii emergente care încearcă să ofere o voce acelor state care nu se mai regăsesc în ordinea internațională, așa cum a fost ea definită în 1945 și amendată în 1991 după căderea Uniunii Sovietice.

Pe de altă parte, în termeni de Produs Intern Brut nominal, G7 rămâne cea mai puternică concentrare de bogăție de pe planetă. Însă lucrurile se schimbă dacă privim din perspectiva indicatorului parității puterii de cumpărare. La acest capitol, BRICS a depășit deja G7: 45% față de 28%, hai 30% din economia mondială pentru G7. Această diferență statistică ascunde o realitate geopolitică profundă.

Nu este întâmplător faptul că, după cum mai spune Ștefan Popescu, la reuniunea la nivel înalt de la Évian au fost invitate la masă puteri emergente precum India, Brazilia, Kenya și alte țări din ceea ce numim astăzi Sudul global.

„G7 este un grup, acest lucru este important ca idee de menționat. G7 este un club care poate fi considerat un fel de directorat al lumii occidentale. Are încă o amprentă globală, dar aceasta este mai limitată. Faptul că aduce laolaltă țări din Sud, precum Brazilia, Kenya, India, țări ce au fost invitate la Évian, vine să arate că fondatorii și membrii acestui grup recunosc că există anumite limite și că există un pericol de contradicție între formatele țărilor din Sud și G7. Încearcă să o evite, nu știu însă până unde vor merge”, încheie Ștefan Popescu.