Torticolisul

Torticolisul

Torticolisul este o afecţiune cunoscută frecvent sub numele de „gât strâmb“, în care capul pacientului este înclinat. Bărbia este îndreptată spre unul din umeri, în timp ce capul este înclinat spre celălalt umăr.

Ştiri pe aceeaşi temă

La început apare o senzaţie de discomfort şi rigiditate a gâtului , apoi capul se înclină într -o parte datorită contracţiei spastice unilaterale a muschiului sternocleidomastoidian. Această contractură mai mult sau mai puţ în dureroasă a muşchilor gâtului limitează mişcările de rotaţie ale capului.
 
Uneori, această contractură este asociată cu cea a muşchilor de la nivelul umărului din partea opusă sau poate apărea un spasm muscular în jurul gurii. Simptomele dispar în timpul somnului.
 
Există mai multe tipuri de torticolis:
 
1. Torticolis banal – care apare după o mişcare bruscă şi forţată a gâtului , după o poziţie inadecvată în timpul somnului. Este şi cel mai frecveant. Idealul este, fie că dormim pe o parte sau pe spate, că pernă pe care dormim să urmeze linia axei gâtului.
2. Torticolis muscular congenital – prezent de la naştere, cauzat de o dezvoltare insuficientă a muşchiului responsabil de extensia gâtului : sterno-cleido-mastoidian. În acest caz, torticolisul este permanent şi nedureros. Nu se cunoaşte cauza scurtării muschiului sterno-cleido-mastoidian. Unii medici consideră că muşchiul poate fi întins sau rupt în timpul naşterii. Leziunea produce hemoragie care apoi se absoarbe, ducând la apariţia unei cicatrici ce scurtează muşchiul . Unele cazuri de torticolis congenital sunt produse de o afecţiune osoasă a părţii superioare a măduvei spinării ( coloana cervicală ). Această afecţiune este cunoscută ca malformaţie congenitală a coloanei cervicale. Este important ca părinţii , imediat ce au observat prezenţa torticolisului, să consulte un medic, deoarece şi alte afecţiuni pot cauza această poziţie vicioasă.
3. Torticolis spasmodic – de cauza necunoscută , este clasificat printre distonii (boli în decursul cărora contracturile provoacă poziţii anormale ale corpului ). Se observă accese de dureri şi de redoare a gâtului , în timpul cărora survin contracturi succesive. Capul poate fi în rotaţie (torticolis), în înclinaţie pe o parte (laterocolis), în flexie spre în faţă (antecolis) sau în extensie spre spate (retrocolis).
4. Torticolis simptomatic – nu este decât unul dintre simptomele unei boli cauzale. Multe leziuni ale coloanei vertebrale cervicale pot provoca un torticolis.
 
Tratament
 
Torticolisul obişnuit sau banal dispare în mai puţ în de 3 zile după odihnă şi după administrare de medicamente analgezice şi miorelaxante (decontracturante musculare), în variant topica iniţial sau şi pe cale orală ulterior.
Tratamentul torticolisului congenital este necesar pentru a preveni creşterea asimetrică a copilului şi pentru a corectă mobilitatea limitată a gâtului şi capului. Torticolisul congenital este tratat prin exerciţii fizice menite să întindă muşchiul gâtului. Kinetoterapeutul va învaţă părinţii aceste exerciţii , astfel încât să poate fi efectuate la domiciliu de câteva ori pe zi. Exerciţiile fizice pot fi incluse şi în joacă , prin plasarea jucăriilor sau a altor obiecte în anumite locuri ce solicită copilul să îndrepte capul spre ele, întinzând astfel muşchiul gâtului . Dacă starea copilului nu se ameliorează în 2 sau 3 luni atunci trebuie contactat medicul, deoarece poate există şi altă problema sau este necesară intervenţia chirurgicală pentru întinderea şi alungirea muschiului . Chiar dacă torticolisul congenital nu este produs de scurtarea muschiului gâtului , ci de o anomalie a coloanei cervicale, şi această poate fi tratată în unele cazuri.
 
Tratamentul torticolisului spasmodic constă în kinetoterapie, care vizează întărirea muşchilor antagonişti muşchilor atinşi . Acesteia i se adaugă acelaşi tratament de baza că şi pentru torticolisul banal ( în mod obligatoriu cu un miorelaxant topic) şi eventual injecţii locale, cu doze infime, de toxina botulinica (botulismul fiind o intoxicaţie alimentară caracterizată prin paralizii); se obţine astfel paralizia muşchilor prea activi.
Tratamentul torticolisului simptomatic este cel al durerii şi al contracturii, ca pentru un torticolis banal, completat cu tratamentul, uneori chirurgical, al cauzei, dacă aceasta este cunoscută.
 
Dr.Alin Popescu
Medic primar medicină sportivă
Secretar General Societatea Română de Medicină Sportivă
 
 

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:


citeste totul despre:
Modifică Setările