În acest scop am invitat la un dialog pe dr. Florin Paul, epidemiolog, general în rezerva organismului militar naţional, cu o experienţă de două decenii în misiuni medicale derulate pe alte continente şi cu o prezenţă profesională notabilă la ONU. 

- Suntem în perioada în care interesul cetăţenilor este să iasă din habitatul propriu, cei în putere să meargă la serviciu, dar sigur să se bucure şi de weekend. Acest dialog a fost generat de o anumită îngrijorare a Dumneavoastră, aţi dorit să daţi un anumit semnal public. Care este acesta? 

- Modul în care concetăţenii noştri s-au bucurat de relaxarea măsurilor din vremea pandemiei, a fost într-adevăr extraordinar. Însă, în acelaşi timp am observat, cu îngrijorare, felul în care, în condiţiile în care în România au fost total ignorate recomandările Organizaţiei Mondiale a Sănătaţii, de a testa cât mai mulţi cetăţeni în vederea depistării active a celor contaminaţi /infectaţi cu virusul SARS-Cov2 şi implicit a se cunoaşte răspândirea virusului în populaţie, şi mai ales a procentului de purtători asimptomatici, care nefiind identificaţi transmit şi pot transmite virusul in populaţie, se instituie măsuri absolut arbitrare vis-a-vis de relansarea economiei şi relaxarea unor măsuri extrem de restrictive menite să readucă un aspect cât mai acceptabil vieţii noastre de toate zilele, după lunile de „stare de urgenţă”. Fiind ţinuţi într-o totală „ignoranţă” şi fără o comunicare adecvată a situaţiei reale din partea autorităţilor, care să permită cetăţenilor să inţeleagă şi să accepte de ce trebuie continuate nişte măsuri de protecţie „individuală şi colectivă” rezonabile, precum distanţarea socială sau portul măştii de protecţie am observat o reacţie de ignorare şi chiar de respingere a acestora. În aceste circumstanţe consider că însăşi atitudinea şi modul de instituire a măsurilor din „starea de alertă” au dus la ignorarea vădită a acestora, aşa cum s-a văzut foarte bine atât pe litoral, cât şi la munte, în zilele care au urmat instituirii „stării de alertă”. În aceste condiţii, consider că riscul de reactivare a procesului epidemiologic este real şi din punctul meu de vedere, ca epidemiolog, nu poate fi atribuit cetăţenilor, ci celor ce gestionează această situaţie la nivel naţional. Doresc să lămuresc aici o confuzie, care s-a tot difuzat în două săptămâni, în mass media românească referitoare la transmiterea infectiei cu SARS-Cov2 de către asimptomatici, în baza unui articol publicat in SUA. Cu această ocazie îi invit pe toţi cei ce au afirmat că „ asimptomaticii identificati „pozitivi” pentru infecţia cu virusul SARS-Cov-2” NU transmit virusul sa citească articolul in original (A study on infectivity of asymptomatic SARS-CoV-2 carriers. Traducerea concluziei articolului este următoarea: In summary, all the 455 contacts were excluded from SARS-CoV-2 infection and we conclude that the infectivity of some asymptomatic SARS-CoV-2 carriers might be weak / În concluzie toti cei 455 de contactaţi ( cu un pacient pozitiv pentru coronavirus) au fost infirmaţi ca fiind infectaţi cu SARS-CoV-2 şi concluzionăm că infectivitatea unora dintre purtătorii asimptomatici de SARS-CoV-2 poate fi mai redusă ( comparativ cu purtătorii simptomatici de virus). 

- Vă rog să explicaţi, celor interesaţi, ce înseamnă că acum se evoluează la nivelul unui platou, în care zilnic se constată un număr de infectaţi relativ similar cu cel din ziua precedentă? Pe de altă parte, cum poate să îşi dea seama, un simplu cetăţean, că în jurul său sunt conaţionali asimptomatici? 

- Întâlnirea cu virusul SARS-Cov-2 nu este ca şi cum ar da peste noi o maşină. Poate fi deosebit de amiabilă şi se poate întâmpla oriunde şi oricând. Faptul ca portajul asimptomatic este in procente semnificativ mai mare decat „formele cu simptomatologie clinică“ generează în lumea medicală şi nu numai o stare de angoasă. Fără să fiu egoist, eu mă gândesc în primul rând la mine. De mine depind membrii familiei mele, prietenii mei, colegii, vecinii din zona unde locuiesc ş.a.m.d. Faptul că noi avem, la nivelul întregii ţări, doar o estimare a nivelului la care populaţia a fost infectată, contaminată, cu acest patogen este lucrul cel mai periculos, fiind dificil a se face estimări privind ce se va întâmpla în viitor. Şi dacă aş avea ceva de reproşat, aşa, la nivel global, este exact acest lucru, că noi nu am început, nici măcar la trei luni de zile distanţă, de momentul iniţial, o testare care să ofere o imagine a realităţii din acest moment. 

-Totuşi, din informaţiile publice am înţeles că sunt folosite analizele pe care unii concetăţeni le fac, pe cuprinsul ţării, la anumite laboratoare şi îşi dau consimţământul ca să participe la sondajul naţional, cu rezultatele proprii. 

- Da. Asta este o tactică pe care eu o dezavuez un pic. Mai este şi practica, ce mi se pare un pic exagerată, ca atunci când cineva este depistat a fi pozitiv pentru SARS-CoV-2, dar asimptomatic este automat internat într-un spital, în loc să fie carantinat la domiciliu. Argumentele prezentate de reprezentanţii Ministerului Sănătăţii nu mi se par prea solid argumentate. 

- Dacă ne uităm la Europa avem câteva exemple. Franţa, care acum este depăşită, la numărul de infectaţi cu coronavirus, de Turcia. Suedia, care acum regretă că nu a luat măsuri restrictive. Marea Britanie, care menţine încă restricţiile pentru populaţia proprie. Şi România care aşteaptă totuşi liber, la iarbă verde... 

- Eu cred că toată lumea aşteaptă liber la iarbă verde. Întrebarea este cum o aşteaptă? Şi cum se pregăteşte acest moment? Consider îngrijorător faptul că, în anumite circumstanţe, grupuri mari de semeni au ignorat complet recomandările autorităţilor sanitare. Asta în condiţiile în care tot ceea ce se recomandă nu este nicio invenţie şi nici dorinţa expresă a vreunui reprezentant al unui minister aparte, ci recomandări date pe baza politicii Ministerului Sănătăţii ( sau cel puţin asa se motivează, pe platformele mass media). Reiterez aici ceea ce am spus mai înainte, comunicarea cu populaţia a fost şi este în continuare deficitară, atât prin atitudinea autorităţilor, cât şi prin conţinutul recomandărilor şi raţiunile care stau la baza menţinerii unor restricţii considerate exagerate mai ales de marea masă a populaţiei active.

- În ce măsură mai aveţi încredere în Organizaţia Mondială a Sănătăţii, care, de pildă, a dezavuat folosirea tunelurilor de dezinfectare instalate la unele intrări din instituţii de învăţământ? 

- Eu de la început am fost împotriva lor, pentru că, practic, rezultatul este absolut incert. Nu îmi amintesc să fi văzut un medic care intra în sala de operaţie trecând anterior printr-un tunel. Medicul îşi pune echipamentul steril şi intră în blocul operator. Chestia cu aceste tuneluri de dezinfectare este ca şi cu lămpile cu raze ultraviolete, care erau puse pe tavan, ca să sterilizeze aerul. Dar nimeni nu a citit că lampa aceea are eficacitate doar dacă razele ultraviolete sunt generate la o distanţă mai mică, precisă, pe suprafaţa care trebuie dezinfectată. 

- Ce perspective serioase există ca să se revină la normalitatea ca în spitalele româneşti să poată fi internaţi, operaţi, trataţi pacienţi cu alte probleme de sănătate decăt coronavirusul? 

- Asta este o întrebare la care Ministerul Sănătăţii trebuia să se gândească din momentul în care a dat acea hotărâre, prin care se stabilea ca 80% din paturile spitalelor să fie rezervate pentru tratarea celor depistaţi pozitiv, la testul pentru coronavirus. Din nefericire sunt deja din ce în ce mai multe voci medicale în consonanţă, care spun că practic sunt oameni care mor, pentru că nu mai beneficiază de tratamentele de care au nevoie. Mă refer aici, de exemplu, la pacienţii oncologici. Tratamentul oncologic este extrem de pretenţios. Suntem deja într-o epocă în care medicaţia oncologică are efecte destul de mult apropiate de speranţele pacienţilor şi ale personalului medical, dar, dacă nu se respectă exigenţele tratamentului, practic tot ce s-a câştigat anterior se pierde. Sigur, dacă luăm circumstanţele, lipsa de experienţă, de imaginaţie, de predicţie, acea decizie a fost o decizie eronată. Din nefericire, datoriile şi nota de plată o plătesc pacienţii. 

- Fiecare ţară, de pe continentul nostru are o evoluţie specifică. Dar parcă, la noi, anumite măsuri se întârzie a fi luate. De pildă, Bulgaria a luat măsura să ridice în curând restricţiile de până acum, inclusiv nu va mai exista obligativitatea purtării măştilor. Sigur că la noi situaţia este diferită, dar cât de departe pot merge aceste exigenţe specifice plaiurilor mioritice? 

- Bulgaria este un loc pentru concediul de vară al multor europeni. Şi acesta este un motiv pentru care ei au decis să ridice toate restricţiile, astfel încât lumea să beneficieze de frumuseţea litoralului bulgar, de serviciile turistice, care sunt de foarte bună calitate şi nu în ultimul rând riscul iminent al falimentarii industriei turistice. Eu am conlucrat cu colegi bulgari, pe probleme de epidemiologie. Sunt specialişti cu un nivel ştiinţific şi o probitate profesională remarcabile. A început vara şi oamenii trebuie să plece în concediu şi să beneficieze de serviciile litoralului Bulgariei. 

- O informaţie difuzată de BBC acreditează ideea că imagini realizate din satelit probează faptul că infectarea cu coronavirus în zona oraşului Wuhan a fost mult mai devreme decât data comunicată, ca start al pandemiei, de autorităţile de la Beijing. Cum comentaţi această ştire? 

- La început, practic, lumea medicală nu ştia cu ce se confruntă, având în vedere că în simptomatologia respiratorie formele uşoare şi cele medii sunt relativ bine stăpânite şi tratate prin metodele clasice. Iar când s-a produs acea acumulare cantitativă, de purtători şi de persoane infectate sigur că lucrurile au luat-o pe alt drum. Cel mai probabil virusul a fost scăpat din laborator, în mod neintenţionat şi din nefericire nici sesizat de către personalul laboratorului. Trebuie să fim foarte oneşti şi să recunoaştem că prin 1979 ruşii au scăpat spori de antrax dintr-un laborator de cercetare ştiinţifică, ceea a ce a avut drept urmare moartea a mai mult de 30 de persoane, în localitatea unde se afla laboratorul, precum şi că la începutul acestui veac s-au găsit spori de antrax şi pe culoarele unui laborator de cercetări din Statele Unite, şi exemple sunt mult mai multe...! 

- Un membru al guvernului francez a afirmat recent că dacă vine al doilea val de coronavirus Franţa nu se va mai închide. Este o decizie curajoasă? 

- Nu ştiu pe ce se baza oficialul menţionat, atunci când a făcut declaraţia menţionată. Eu cred că atitudinea la momentul respectiv este dată de amplitudinea şi de gravitatea fenomenului. Şi avem lecţii interesante. Prima este a britanicilor, care iniţial au fost relaxaţi şi apoi nu ştiau cum să impună mai repede restricţiile, pentru a controla fenomenul. Şi la fel de interesant este cazul Suediei, care, din nefericire, are cel mai mare grad de mortalitate, datorită coronavirusului, dintre ţările nordice, şi care nu a impus niciun fel de restricţii. 

- Da, dar Suedia a avut o evoluţie economică mai bună, decât ţările care au impus restricţii menite a limita efectele pandemiei… 

- Aici este altceva. Cei ce au luat deciziile în Suedia au făcut-o în foarte bună cunoştinţă de cauză. Sunt ferm convins că au instituit extrem de repede măsuri de protecţie individuală. Să nu uităm totuşi că în partea de nord a Europei, disciplina este ceva liber consimţit, oamenii nu traversează pe roşu, nu scuipă pe stradă, nu sar la poliţie, nu se bat pe străzi şi îşi văd de treaba lor. Şi atunci una este să ai încredere în populaţie, precum se intamplă acolo. Alta este să ai o atitudine extrem de coercitivă, ca la noi, pentru că nimeni nu are încredere în nimeni. Cred că nici doi domni care lucrează în birouri învecinate nu au încredere unul în celălalt. Asta este părerea mea, pentru că trăim în România. 

- Apropo de vaccinurile, injecţiile, tratamentele pentru coronavirus, anunţate în ţări europene, de peste Ocean şi din Asia, ce opinie aveţi? 

- În lunile ianuarie, februarie şi martie, multe ţări din zonele amintite au început cercetările ştiinţifice pentru găsirea unor soluţii adecvate. Din studiile mele, demarate la mijlocul lunii ianuarie, am observat că demersuri similare pentru obţinerea unor vaccinuri, pentru combaterea coronavirusurilor care au precedat SARS-Cov-2 ( virusurile SARS şi MERS), chiar dacă cercetările au durat zece ani şi chiar mai mult au fost încununate de… insucces. Am observat că acest coronavirus nu generează o imunitate de lungă durată. Şi treptat, laboratoare redutabile, cercetători prestigioşi au afimat că probabil nu vor fi obţinute rezultatele scontate. Inclusiv dr. Anthony Stephen Fauci - medic şi imunolog american cu origini italiene, unul dintre liderii grupului de combatere a coronavirusului – a afirmat de câteva ori, circumspecţia domniei sale privind eficacitatea unui vaccin pentru coronavirus, deoarece imunitatea pe care o produce la nivelul organismului uman este destul de slabă şi ca durată nu crede că se întinde mai mult de şase la nouă luni. Pe asta se şi bazează afirmaţia unora, conform căreia să ne aşteptăm şi la valul al doilea de coronavirus. Dacă există un interval mai mare de timp s-ar putea, din punct de vedere teoretic, ca aceia care au fost vreodată infectaţi să mai fie o dată vulnerabili la SARS-CoV-2. 

- Ce aţi recomanda celor interesaţi să aibă o conduită menită ca să îi protejeze de coronavirus? 

- Este simplu de spus, dar foarte greu de făcut, ca şi spălatul pe mâini…Spălatul pe mâini este prima măsură/dovadă că ai grijă de tine. Eu aş recomanda tuturor, aşa cum îmi recomand şi mie insumi, să devenim egoişti, în sensul în care vreau să mă protejez pe mine si pe cei dragi . Protejându-mă, educându-mi copiii, membrii de familie, se protejează fiecare şi noi ca grup suntem protejaţi. Transmiţând această politică amicilor noştri, fiecare, la rândul lui iniţiază un grup care se protejează. Este vorba de protecţia individuală, care se transformă într-o protecţie colectivă. Este foarte greu, dar nu imposibil. Repet, să fim un pic egoişti, cu noi înşine, să ne protejăm ca familie, ca prieteni, ca grup ş.a.m.d.

Oricât ar fi de greu, poate şi incomod, respectarea măsurilor de distanţare socială (1,5 – 2 metri, inclusiv în spaţiile deschise, dar aglomerate, statul la cozi, în piete), portul măştii de protecţie în spaţiile închise, în mijloace de transport în comun, folosirea unor mănuşi menajere acolo unde gradul de murdărie este ridicat), spălatul mâinilor şi a feţei cu săpun, cât mai des sau folosirea unor dezinfectante pentru tegumente, ne protejează de contaminarea cu SARS-CoV-2. Procedând în acest fel realizăm întreruperea transmiterii virusului SARS-CoV-2 în populaţie, ceea ce duce implicit la blocarea procesului epidemiologic şi la dispariţia bolii din comunitate.