Dimensiunile de aur ale sânilor perfecţi, dezvăluite de prof. dr. Toma Mugea

Dimensiunile de aur ale sânilor perfecţi, dezvăluite de prof. dr. Toma Mugea

Chirurgul estetician Toma Mugea îşi rezervă dreptul de a refuza să opereze femeile frumoase FOTO: Shutterstock

Frumuseţea sânilor nu este o chestiune subiectivă, ea poate fi cuantificată. Iar prof. dr. Toma Mugea, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Estetică, conturează pentru noi sânii cu adevărat frumoşi.

Ştiri pe aceeaşi temă

Să recurgi la chirurgia estetică nu înseamnă neapărat să mergi la medic şi să devii mai frumos. Pentru că, paradoxal, regulile estetice nu sunt obligatorii pentru un chirurg estetician. În acest domeniu, scopul de a obţine frumosul este opţional. În principal, fiindcă viziunea asupra acestui concept poate să fie diferită de la pacient la medic sau chiar de la un medic la altul. Profesorul doctor Toma Mugea, preşedintele Societăţii Române de Chirurgie Estetică, se ghidează însă după nişte parametri destul de precişi în a defini şi în a obţine frumuseţea în sala de operaţii.

„Weekend Adevărul“: Putem spune că pentru a fi un bun chirurg estetician trebuie să ai simţ estetic? Există nişte parametri ai frumuseţii?

Prof. dr. Toma Mugea: Ca în orice domeniu, există, să spunem, nişte linii directoare. E normal, şi atunci când te duci la o şcoală de arte vizuale, să spunem, se predau anumite noţiuni de proporţii. Ca şi chirurg estetician, sigur, nu eşti obligat să urmezi astfel de cursuri. Dar prin studiul anatomiei, te poţi orienta. Ştiţi doar, Leonardo da Vinci a fost unul dintre cei mai fervenţi susţinători ai studiului şi ai întoarcerii la disecţie pentru a cunoaşte în detaliu ce se află în spatele aparenţei, în spatele pielii. Şi pentru a ilustra echilibrul proporţiilor corpului uman, a creat „Omul Vitruvian“. Medicul estetician trebuie să vadă corpul uman în ansamblu, trebuie să semnaleze ceea ce strică echilibrul, să arate pacientului care este defectul şi, eventual, cum poate fi el reparat. Pot fi şi cazuri în care vin pacienţi cu cerinţe nerealiste. Li se pare că, ştiu eu, nasul este prea mare.

Şi nu au nasul prea mare?

Nu, când se face pe fotografie o analiză a feţei, se constată, de exemplu, că doar o porţiune a nasului are un mic defect, în rest, în ansamblu, chiar corespunde. Sau că defectul poate consta într-un mic prognatism – o bărbie subdezvoltată – şi atunci se poate interveni la nivelul bărbiei sau al buzelor. Sigur, mai intervine simţul estetic şi atunci când se conturează buzele, când se măresc sânii. Buzele prea voluminoase deja nu mai sunt naturale, sânii prea voluminoşi nu mai sunt frumoşi. Sunt, poate, interesanţi pentru o parte a publicului, la prezentatoare sau mai ştiu eu ce ocupaţie au persoanele respective, dar încalcă normele de estetică. Nimeni nu poate să-i tragă la răspundere pe medicii care fac aşa ceva, nimeni nu poate să-i acuze. Răspunsul lor poate fi: „Aşa a cerut pacienta“. Bine, dar pacienta poate să ceară şi să-i scoţi buzele sau să-i scoţi sânii. Tu trebuie să ai o conştiinţă. Întotdeauna, chirurgul estetician trebuie să fie mulţumit de rezultatul pe care l-a obţinut şi să nu-i fie ruşine să meargă alături de persoana respectivă pe stradă sau, ştiu eu, la un eveniment social.

                                                  Prof. dr. Toma Mugea profesează la Clinica Medestet, din Cluj-Napoca

Proporţia de aur a sânilor

Dacă spuneţi că nimeni nu poate să-i tragă la răspundere pe cei care măresc exagerat buzele sau sânii înseamnă că nu există nişte reglementări clare, nişte criterii estetice de la care să nu se abată niciun chirurg?

Există nişte... să le spunem aşa... reguli de estetică. Dar depinde dacă le accepţi sau nu le accepţi. Ele nu sunt obligatorii. Din punctul de vedere al legislaţiei, nu există nişte reglementări clare. Dar relaţiile de proporţie şi criteriile estetice există şi astea sunt din Antichitate. Se spune că proporţia de aur trebuie să fie la nivelul feţei, trunchiului, membrelor şi aşa mai departe.

Deci dumneavoastră ţineţi cont de proporţia de aur...

(Râde) Avem chiar un program pe calculator care, ţinând cont de dimensiunile trunchiului pacientei, de înălţime şi de greutate, spune şi care ar trebui să fie dimensiunile sânilor. Am avut cazuri în care pacienta venea pentru mărire de sâni, dar sânii erau frumoşi, superbi chiar, corespundeau măsurătorilor. Când introduceam datele în calculator, conturul sânilor apărea cu o linie aurită şi eu îi spuneam: „Uitaţi, domnişoară, aveţi dimensiunile corespunzătoare criteriilor estetice. Dacă vreţi, vă dau şi un certificat că sunteţi frumoasă. Nu vă faceţi operaţie, pentru că operaţiile presupun nişte riscuri. Oricât de bine ar fi făcute, nu putem spune că nu există chiar niciun risc“.

Şi acceptă domnişoarele astfel de complimente?

Unele au acceptat. De fapt, cred că în două-trei cazuri, ele au fost de acord cu ce am spus, mai ales dacă au venit însoţite de mama sau de o prietenă care le spune: „Vezi, dragă, ţi-am spus şi eu!“. Dar altele au fost încăpăţânate, s-au dus în altă parte, şi-au făcut sâni jumbo şi după aceea au venit regretând că nu m-au ascultat. Cam 15% din cazuri le refuzăm, pentru că ne confruntăm cu nişte cereri nerealiste.

Sunt şi echipe de medici care fac, în opt ore, trei-patru intervenţii: unul face nasul, altul sânii, altul lipoaspiraţia, dar noi nu încurajăm acest lucru.

Dar ce înseamnă, până la urmă, nişte sâni frumoşi?

La o pacientă de 1,65 -1,70 metri, sânii trebuie să aibă undeva la 300-400 de centimetri cubi sau mililitri ca şi volum. Să corespundă limitelor anatomice – între coasta doi şi coasta cinci. Să fie un pic apropiaţi pe linia mediană în regiunea sternului. Să nu depăşească linia axilară anterioară. O proeminenţă de 5-6 centimetri faţă de zona sternului. O formă conică, cu linia de la mamelon la şanţul intramamar (n. r. – linia dintre sâni) în jur de 7 centimetri. Mamelonul să fie în punctul de maximă proeminenţă a conului mamar. Să aibă un tonus bun, ţesuturile să fie în tensiune normală. Areola să fie în jur de cinci-şase centimetri maxim ca şi diametru. Mamelonul să fie normal dezvoltat. Cam acestea ar fi, în esenţă, elementele de frumuseţe a sânilor. Şi spuneam undeva că, de fapt, sânii sunt ochii trunchiului. Pentru că focalizează tot ce înseamnă trunchi. Ochii sunt ce este mai important pentru fizionomia feţei, iar pentru trunchi sunt sânii.

Vi se întâmplă ca femeile care îşi fac implant mamar să devină apoi mai încrezătoare în intervenţiile estetice şi să treacă şi la alte operaţii? Se vorbeşte de aşa-numita dependenţă de operaţiile estetice...

Aveţi dreptate, cred că, mai degrabă, femeile capătă încredere în aceste intervenţii, dar depinde şi de atitudinea medicului. Sunt unii medici agresivi în racolarea pacienţilor şi sunt medici care au o atitudine rezervată, normală şi, în final, aceştia din urmă câştigă şi încrederea pacienţilor pe termen lung.

La ce vă referiţi când spuneţi că unii medici au o atitudine agresivă?

Mă refer la reclamele cu sâni jumbo sau la promoţii, concursuri, reduceri pentru studente, fete părăsite sau mai ştiu eu ce... Orice înseamnă o captare care nu ţine cont de calităţile profesionale ale medicului respectiv nu este de bun augur şi nu este agreată de Societatea Română de Chirurgie Estetică.

Care este cazul care v-a impresionat cel mai mult prin solicitarea de intervenţii estetice?

Cred că am fost cel mai impresionat de cazul unei doamne în jurul vârstei de 50 de ani, care a făcut o serie de intervenţii şi care spunea „Oare cum am putut să stau până la vârsta asta şi să nu-mi rezolv problemele? Ce-a fost în capul meu?“. Ea a făcut mai multe intervenţii: abdominoplastii, implant mamar, lifting facial, transplant de grăsime... Bineînţeles, toate astea la anumite intervale de timp.

Complicaţiile operaţiilor pot fi adevărate orori

Aţi avut situaţii în care să vă vină pacienţi cu operaţii făcute în alte părţi pe bani puţini şi să trebuiască să le refaceţi?

Am avut şi operaţii care fuseseră făcute în România, şi în străinătate – în Marea Britanie, în Italia. Sunt, din păcate, pacienţi care nu s-au informat suficient, s-au dus la acele bonusuri de care vorbeam mai devreme, nu ştiu cine i-a operat, nu ştiu ce fel de implant au. Or, acum, după scandalul cu implanturile franţuzeşti PIP, lumea este mult mai atentă, doreşte să ştie calitatea produselor respective. Noi ajutăm cazurile care vin cu asemenea probleme. Dar dacă nu avem minima informaţie despre cazuri, atunci avem şi dreptul de a le refuza. Pentru că în chirurgia estetică, tot ce a fost înainte se uită, se reţine doar rezultatul ultimei intervenţii. Şi atunci, dacă intri deja pe un teren minat, poţi avea surprize mari.

Vi s-a întâmplat să vă speriaţi de intervenţiile făcute în alte părţi?

Da... Orori. Am mai multe capitole publicate în cărţi de specialitate în Statele Unite şi într-una dintre ele există chiar o referire la complicaţii în chirurgia estetică a sânului. Adevărate dezastre. Pornesc de la complicaţii, gen supuraţii, necroze de ţesuturi, asimetrii ale mameloanelor, ale glandei mamare, aspecte total inestetice şi se ajunge chiar la absenţa complexului areolă-mamelon ca urmare a necrozei lor.

Implanturile PIP erau chilipiruri

 
Pasiunea mea a fost drumeţia pe munte şi, încet-încet, apropiindu-mă de localnici, împrietenindu-mă cu ciobanii, am ajuns să strâng şi eu câteva oi şi să le fac condiţii de trai mai bune. Şi oilor, şi ciobanilor.

Şi-a brevetat tehnica operatorie

Numele: Toma T. Mugea
Data şi locul naşterii: 7 decembrie 1953, Bucureşti
Studiile şi cariera: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ din Bucureşti
În 1993, a devenit medic specialist în chirurgie plastică şi doctor în ştiinţe medicale. În anul 2000, s-a supraspecializat în chirurgie estetică.
S-a specializat în Marea Britanie. Este preşedintele Societăţii Române de Chirurgie  Estetică.
Şi-a înregistrat tehnica personală de chirurgie cosmetică a sânului. De asemenea, a brevetat două materiale bioceramice pentru proteze osteoarticulare, o endoproteză de cap metacarpian (mână), precum şi o cremă antirid, numită Glycon.
Locuieşte în: Cluj-Napoca.

Ştiu că implanturile franţuzeşti PIP au fost retrase de pe piaţă şi au existat recomandări să fie scoase la pacientele care şi le-au pus. Pe dumneavoastră v-a afectat scandalul?Au existat la noi în ţară astfel de implanturi?

Da, vreau să vă spun că acele implanturi sau cei care le-au promovat au procedat aşa cum spuneam mai devreme. V-am spus că există unii doctori care fac promoţii cu implanturi pe bani puţini. Ei, acele implanturi erau undeva, sub preţul normal al pieţei. Şi o parte dintre colegi au marşat la aceste oferte, au pus acele implanturi. Ofertele au fost chiar şi în direcţia noastră, dar am avut puterea de a spune „Nu“ şi de a continua să folosim doar implanturile de cea mai bună calitate, care au fost autorizate şi pe piaţa noastră. Deci, uite că, deşi, la un moment dat ţi se pare că pierzi cheltuind mai mult pe produse de calitate, în final ajungi să câştigi. Pentru că, în cazul implanturilor PIP, s-au documentat o serie de complicaţii: migrarea gelului în corp, ruptura implanturilor în interiorul capsulei, acestea uneori chiar fără semne clinice evidente, adică pacienta nu-şi dă seama.

Cele mai solicitate intervenţii estetice în România

Prof. dr. Toma Mugea spune că pe primul loc în topul intervenţiilor estetice sunt tratamentele corporale, apoi injectabilele, gen toxină botulinică, acid hialuronic la nivelul feţei, procedurile minim invazive ale feţei, aici incluzând chirurgia pleoapelor, minilifting facial. Pe locul al doilea este chirurgia sânului. Urmează lipoaspiraţiile şi chirurgia estetică a corpului, în general. „La noi la clinică, cele mai multe solicitări le avem pe implanturi mamare. Pentru că dau cea mai mare satisfacţie femeii. Trecerea de la un torace fără proeminenţe în regiunea mamară la un torace care să arate normal, plăcut, este percepută ca fiind foarte importantă pentru femeie. De aici, poate, şi creşterea în ultimii ani a solicitărilor pentru aceste intervenţii. Atenţie, ele se adresează femeilor cu un defect de dezvoltare a glandei mamare, ca să zicem aşa. Intervenţia li se face numai femeilor care au 20 de ani împliniţi, fiindcă doar la această vârstă se consideră corpul feminin dezvoltat deplin şi femeia respectivă poate să ia deciziile în cunoştinţă de cauză“, precizează prof. dr. Mugea.

Dacă apreciezi acest articol, te așteptăm să intri în comunitatea de cititori de pe pagina noastră de Facebook, printr-un Like mai jos:

citeste totul despre: