Cele mai bune diete pentru începutul de an, dezvăluite de un nutriţionist care nu recomandă renunţarea la dulciuri

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Medicul Adrian Copcea nu recomandă niciun regim fără analize prealabile FOTO: Apelativ.ro
Medicul Adrian Copcea nu recomandă niciun regim fără analize prealabile FOTO: Apelativ.ro

Curele de slăbire care exclud total anumite clase de alimente, chiar şi pentru perioade scurte, sunt nocive şi pentru siluetă, pe termen lung, şi pentru sănătate, în general, spune medicul Adrian Copcea.

Acum, că a trecut stresul Sărbătorilor şi al sfârşitului de an, urmează un nou stres, pentru mulţi dintre noi: cum scăpăm de kilogramele acumulate în ultimele două săptămâni. Medicul nutriţionist Adrian Copcea, de la Centrul Medical Asteco din Cluj, confirmă faptul că există o îngrijorare de acest fel în rândul românilor. El spune că în luna ianuarie are cele mai multe programări pentru consultaţii de nutriţie. Dar sunt şi mai mulţi cei care ţin diete la modă, fără sprijin de specialitate şi care nu doar că nu obţin rezultate pe termen lung, dar îşi pun în pericol sănătatea. Medicul Adrian Copcea ne spune care sunt cele mai recomandate diete comerciale.

„Weekend Adevărul“: De Sărbători aţi avut pe masă toate bunătăţile tradiţionale româneşti sau dumneavoastră, ca nutriţionist, vă abţineţi, în general, de la astfel de mese îmbelşugate?

Adrian Copcea: Sigur că da. În general, de toate sărbătorile, toate familiile din România, şi cele de nutriţionişti, şi cele oameni care nu au tangenţă cu acest domeniu, trebuie să se bucure de alimentele de Sărbători. Deci şi eu, ca nutriţionist, am avut pe masă aceleaşi mâncăruri tradiţionale.

Chiar şi cele grase şi sărate, tobă şi aşa mai departe?

Da, exact, şi la noi în familie ne-am bucurat de tobă, de caltaboşi, de sarmale... Sunt perioade de-a lungul unui an când ne putem bucura de astfel de bucate care, să spunem, au anumite defecte. Şi unul dintre defectele acestor produse ar fi cantitatea mare de grăsimi. Pe de altă parte, acest defect se poate compensa prin nişte mese alcătuite armonios, pe care să existe diferite platouri sau diferite feluri de mâncare, în care, alături de aceste alimente, există şi murăturile, există şi salate de legume, există şi fructele, şi atunci, practic, grăsimile nu vin ca un accesoriu monoton.

Este o modă ca acum, după Sărbători, toată lumea să ţină cure de detoxifiere. E nevoie de astfel de cure?

Eu mă număr printre cei care nu promovează detoxifierea, ci printre cei care promovează măsura. A avea măsură, în nutriţie, înseamnă că nu este nevoie de detoxifiere. Aşadar, trebuie să nu ne intoxicăm, ca să nu fie nevoie să ne detoxifiem.

Bun, e bine să nu ne intoxicăm, dar ştim cu toţii că majoritatea dintre noi abia aşteaptă să taie porcul, să mănânce pomana porcului şi să ude totul cu rachiu şi cu vin roşu...

În toată lumea civilizată există persoane care, în perioada Sărbătorilor, abuzează de bunătăţile de Sărbători.

Exact, şi ce trebuie să facă după? Să treacă la o dietă drastică, să nu mai mănânce nimic câteva zile?

Să ştiţi că spontan, după mese foarte consistente, există perioade de două-trei zile în care chiar nu mai poţi mânca mult.

Slăbim spontan după Sărbători

Statisticile arată că ne îngrăşăm în perioada de iarnă cu aproximativ două kilograme. E adevărat?

Este o realitate. De multe ori însă, scăpăm de aceste kilograme după trecerea Sărbătorilor.

Adică slăbim spontan?

Slăbim spontan, da, dar cam la două-trei săptămâni după Sărbători. Ceea ce se poate întâmpla însă este ca la fiecare ieşire din iarnă, şi aici nu mă refer doar la Sărbători, să acumulăm între 0,2 şi 0,5 kilograme în perioada adultă. Iar acest lucru poate însemna, să spunem, în 10 ani cinci kilograme, iar în 20 de ani – zece kilograme.

De ce se întâmplă asta?

E o constatare statistică: iarna este mai uşor să ne îngrăşăm, vara este mai uşor să slăbim. Pentru că avem tendinţa în perioada de iarnă să acumulăm mai mult decât în perioada de vară şi nu reuşim în fiecare vară care urmează unei ierni să compensăm tot ce s-a strâns iarna precedentă. Alte date statistice arată că iarna avem tendinţa să mâncăm mai multe grăsimi, fiindcă ele ne oferă energie mai multă. Această energie este direcţionată în multe compartimente, unul dintre ele fiind acela de termogeneză, deci ca să rezistăm mai bine la frig, avem nevoie de un aport mai mare de grăsimi. Iar vara avem tendinţa să consumăm mai multe dulciuri. Dulciurile însă se şi consumă mai uşor, o îngheţată, de exemplu, o compensăm cu 15-20 de minute de mers pe jos, în timp ce un consum de grăsimi înseamnă mult mai multe calorii care ar trebui arse prin mişcare, căreia însă nu-i alocăm suficient timp iarna.

„Weight Watchers“, o dietă sănătoasă

O statistică de final de an din SUA arăta că dieta cea mai căutată pe internet în anul 2012 a fost „Weight Watchers“ (n. r. – în traducere liberă, Controlorii Greutăţii). În ce constă această dietă?

Eu sunt unul dintre nutriţioniştii români care promovează un program nutriţional foarte asemănător cu „Weight Watchers“. Această dietă este, de fapt, un sistem de a asocia anumite alimente, în funcţie de câţiva parametri, cu nişte puncte şi a încerca să-ţi gestionezi ansamblul alimentaţiei obţinând acele puncte din cam toate sursele de alimente. Am în familie persoane care ţin „Weight Watchers“, care locuiesc în Germania şi care se menţin foarte bine de ani de zile şi sunt la vârsta a treia.

La fiecare ieşire din iarnă, şi aici nu mă refer doar la Sărbători, să acumulăm între 0,2 şi 0,5 kilograme în perioada adultă. Iar acest lucru poate însemna, să spunem, în 10 ani cinci kilograme, iar în 20 de ani – zece kilograme.

Ne puteţi explica, mai concret, ce înseamnă această dietă?

În dieta „Weight Watchers“ poţi mânca de toate. Dar la o masă, să spunem, dacă vrei să consumi o jumătate de bere, renunţi la o felie de pâine. Acesta este sistemul prin care, trăgând linie la sfârşitul zilei, te-ai încadrat în anumite limite, dar fără a face sacrificii majore. Orice încape în „Weight Watchers“: alcoolul, grăsimile, zahărul, toate încap dacă sunt consumate cu moderaţie.

Practic, primeşti o listă cu puncte şi nu te mai gândeşti la numărul de calorii, că e mai complicat, te gândeşti la punctele respective?

Da, este un sistem simplificat de a gestiona controlul porţiilor. Practic, sunt multe astfel de sisteme. Eu, personal, lucrez la început cu cântărire şi apoi cu aproximări, dar având, în general, ulterior, estimările din ochi, să spunem. Alţii lucrează cu calorii şi este un sistem destul de complicat şi care nu place prea multor pacienţi. Sistemul „Weight Watchers“ chiar devine plăcut la un moment dat. Obţii anumite puncte pentru o bucurie culinară, tai din altele... Deci aş spune că, dintre dietele comerciale, „Weight Watchers“ este cea pe care aş recomanda-o în primul rând.

Mai există alte diete dintre cele comerciale asemănătoare cu ce recomandaţi dumneavoastră în cabinet?

Cam toate dietele ajung la un moment dat la recomandări bune, dar numai după faze nocive, care la multe diete sunt destul de agresive. Constau, practic, în a elimina foarte multe tipuri de alimente. Cu aceste diete eu nu sunt de acord, mai ales cu cele în care se elimină clase întregi de alimente. Spre exemplu, dietele în care nu se consumă deloc dulciuri nu le voi recomanda niciodată.

Pâinea albă are anumite indicaţii

Nici dietele în care se exclude pâinea nu le recomandaţi?

Nu este în regulă să nu mâncăm pâine sau alimente din categoria cerealierelor. Că este vorba de pâine, de orez, de ovăz, de mazăre verde, chiar şi de porumb, acestea trebuie să constituie baza alimentaţiei. Toate piramidele alimentare, care sunt exprimări simbolice a ceea ce ar trebui să reprezinte alimentaţia, arată că la baza alimentaţiei noastre trebuie să stea, în principal, produsele din cereale. Deci a elimina pâinea, cerealele şi aşa mai departe nu este o intervenţie recunoscută de instituţiile noastre medicale.

Dar presupun că nici nu trebuie să mâncăm chiar pâine albă...

Aproape fiecare aliment are variante mai bune şi mai rele. Dar pâinea albă, de exemplu, are şi ea indicaţii. Există persoane care sunt mai avantajate dacă mănâncă pâine albă decât pâine neagră.

Cum ar fi?

Persoanele cu intestin iritabil, spre exemplu. Persoanele cu malabsorbţie sau cele care-şi revin după o boală. În aceste cazuri, de preferat este să mâncăm pâine albă, rapid absorbabilă, decât o pâine cu un conţinut mare de fibre. Şi unor persoane cu constipaţie le face mai bine pâinea albă decât pâinea neagră. Nu sunt reguli generale pentru toată lumea. La pâinea neagră există anumite avantaje legate mai mult de conţinutul de fibre.

cantar femeie trista

„Regimurile disociate sunt cele mai populare printre pacienţii mei“

Mulţi dintre noi vor să slăbească în noul an. Din experienţa dumneavoastră, ne ţinem de promisiune?

Nu ştiu cât ne ţinem de promisiune, dar pot să vă spun că este o afluenţă masivă de pacienţi în cabinetele de nutriţie în ianuarie şi în februarie. Este o perioadă în care majoritatea persoanelor conştientizează că trebuie să facă ceva şi chiar îşi fac planuri. Eu resimt acest lucru, deja programul meu este plin pentru luna ianuarie încă de la mijlocul lui decembrie.

Şi după ce vin în ianuarie, se ţin de programul pe care-l recomandaţi?

Aici depinde foarte mult de contextul psihologic al fiecăruia. Nu pot să vă dau o statistică, dar cei care vin la doctor se ţin mult mai bine decât cei care nu au, să zicem, un sprijin sau un reper extern. Este ca şi cu fumatul. Cei care se lasă cu adevărat singuri de fumat în ianuarie sunt relativ puţini.

Dieta „Dukan“, cea mai la modă

Care sunt dietele despre care vă întreabă cel mai des pacienţii?

Cele mai cunoscute dintre dietele comerciale pe care  le-au menţionat pacienţii în ultimul an sunt dietele disociate. Obsesia de a nu asocia anumite componente alimentare am întâlnit-o în
60-70% din consultaţiile mele. Foarte la modă este interdicţia de a asocia carnea cu cartofii. Asta este, poate, cea mai frecventă întrebare din ultimul an. Alte diete pe care le ţin şi sunt frecvente sunt înfometările. Iar locul al treilea, dar foarte aproape de locul al doilea, al înfometărilor, este ocupat de dietele care exclud carbohidraţii. Ei, împotriva acestora mă lupt eu de ani de zile şi în conferinţe, şi în emisiuni televizate şi, desigur, şi la cabinet. Sunt persoane care elimină pâinea, cartofii, orezul, pastele făinoase, gândind că fac o afacere. Şi, de obicei, nu fac o afacere foarte bună.

Urmează lumea şi dietele vedetelor?

Acum este destul de la modă dieta „Dukan“, despre care se spune că au adoptat-o multe vedete de la Hollywood. Această dietă este concepută de medicul generalist Pierre Dukan, din Paris. Este, practic, o reeditare a dietei „Atkins“, în care, într-o primă etapă de atac, se elimină complet carbohidraţii şi ulterior se reintroduc treptat. Aş zice că asta e poate cea mai la modă dietă din România, în ultimul an.

Acestea sunt şi cele mai periculoase diete?

Sunt periculoase dacă sunt făcute fără supravegherea unui medic. Dietele dezechilibrate, cum sunt dieta „Dukan“ şi „Atkins“, în care se elimină glucidele, în prima etapă, sau dietele keto sau ketogenice sunt printre cele mai periculoase. Sfătuiesc pe oricine vrea să facă o astfel de dietă să facă măcar un set de analize la început şi măcar la trei luni după o astfel de intervenţie.

Pierzi kilograme, după care iei mai multe

Ce sunt dietele ketogenice?

Mecanismul acestor diete este destul de simplu. Se obligă organismul să consume un alt combustibil decât glucoza. În mod normal, noi consumăm glucoza provenită din pâine, cartofi, orez, paste făinoase, mămăligă, fructe şi din legume. În situaţia în care mâncăm doar carne, brânză şi lactate în general, ouă şi grăsimi, atunci organismul este forţat să apeleze la alte surse de energie. Şi foloseşte grăsimile. Această folosire a grăsimilor în loc de zahăr converteşte metabolismul într-o anumită stare în care apare şi o saţietate mai puternică, şi o pierdere mare de kilograme. Iniţial, cel puţin trei-patru kilograme se pierd în prima săptămână prin deshidratare. Aceste prime patru kilograme pot motiva de multe ori persoanele care ţin o astfel de dietă, convingându-le că dieta este bună şi să meargă mai departe cu acest regim. Astfel, ele împing acest dezechilibru pe o perioadă chiar de două-trei luni. Din păcate, foarte mulţi oameni nu pot urma un regim de acest tip pe perioade mari de timp, iar reintroducerea componentelor excluse iniţial, dar care sunt fireşti în alimentaţie, cum sunt pâinea, cerelalele şi aşa mai departe, se soldează cu multe kilograme depuse rapid.

Dietele dezechilibrate, cum sunt dieta „Dukan“ şi „Atkins“, în care se elimină glucidele, în prima etapă, sau dietele keto sau ketogenice sunt printre cele mai periculoase. Sfătuiesc pe oricine vrea să facă o astfel de dietă să facă măcar un set de analize la început şi măcar la trei luni după o astfel de intervenţie.

În afara faptului că e nocivă pentru siluetă, o astfel de dietă dăunează şi sănătăţii?

Aceste diete se asociază cu riscuri multe. Litiaza biliară, litiaza renală, chiar şi infarctul miocardic pot fi puse pe seama unor astfel de regimuri alimentare. În plus, ele sunt nocive şi din punct de vedere psihologic. Pentru că a ţine o dietă şi a vedea că slăbeşti, de exemplu, 8 kilograme îţi dau o bucurie pe care o pierzi, când vezi că ai depus în loc 15 kilograme, şi poţi ajunge într-o stare de dezamăgire sau chiar de depresie. Eu aş zice că impactul psihologic este cel mai puternic în intervenţiile acestea după ureche sau fără acordul medicului. Persoanele care ţin o dietă, slăbesc, apoi se îngraşă, înc-o dietă, iar se-ngraşă pot ajunge cel mai uşor la depresie, iar consecinţele psihologice pot fi mai grave în unele cazuri decât consecinţele strict medicale.

Şi vin mulţi astfel de pacienţi la dumneavoastră?

Foarte mulţi. Chiar nouă din zece. Aş zice că doar un pacient din zece vine în cabinet şi spune: „Dom’ doctor, eu n-am vrut să fac prostii, am venit direct să mă sfătuiţi ceva sănătos“. Ceilalţi nouă intră în cabinet şi enumeră fraze de tipul: „Toată viaţa mea este o dietă“, „Ţin diete de la 12 ani“, „Am făcut o mie de diete, am luat o mie de produse“. Aceştia, la un moment dat, simt că nu mai merge s-o ţină tot aşa fără să ceară o recomandare specializată.

Trebuie să ne facem analizele înainte de a începe o dietă?

Persoanele care ţin o dietă este bine să facă un set de analize măcar la început, pentru ca dieta să nu agraveze o boală existentă. Spre exemplu, o anemie poate fi agravată de o dietă şi o analiză simplă de sânge poate depista o eventuală anemie, care contraindică dietele. De asemenea, perturbarea bilanţului hepatic poate fi o contraindicaţie majoră pentru dietă. Prezenţa unei dislipidemii (n. r. – alterarea metabolismului grăsimilor) poate să contraindice anumite tipuri de diete. Practic, o dietă hiperproteică nu este recomandată în anumite boli, de exemplu, în caz de insuficienţă renală.

CV

S-a specializat în Franţa

Nume: Adrian Copcea

Data şi locul naşterii: 22 martie 1978, Piatra Neamţ

Studiile şi cariera: Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“, Facultatea de Medicină Generală, Bucureşti

În 2007, a obţinut specializarea de medicină internă, diabet, nutriţie şi boli metabolice, la Centrul Universitar Strasbourg. De asemenea, a primit atestarea specialităţii de medicină internă la Universitatea „Louis Pasteur“ din Strasbourg.

În 2009, a primit titlul de medic specialist diabet, nutriţie şi boli metabolice şi în România.

În prezent, oferă consultaţii pe probleme de nutriţie la Centrul Medical Asteco, din Cluj-Napoca.

Locuieşte în: Cluj-Napoca.

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite