Cum să slăbim şi să postim sănătos, fără să cădem în capcana suplimentelor miraculoase: „Nu există niciun fel de produs miraculos“

0
Publicat:
Ultima actualizare:
FOTO Shutterstock
FOTO Shutterstock

Dorinţa de a pierde în greutate şi nevoia de a ne curăţi spiritual prin post sunt teme care îi preocupă pe mulţi. Medicii atrag însă atenţia că, dacă vrem să avem rezultate şi să nu ne punem în pericol sănătatea, ar trebui să apelăm la un specialist în nutriţie, şi nu să urmăm sfaturi găsite pe Internet sau să consumăm ceaiuri şi suplimente care promit minuni într-un timp scurt.

Să mâncăm sănătos înseamnă să mâncăm pe măsura nevoilor noastre, iar cea mai bună mâncare este cea adecvată. Iată cea mai simplă definiţie a unei diete echilibrate. Nu mâncăm la fel vara şi iarna, nu mâncăm la fel la 7 şi la 70 de ani, nu mâncăm la fel când mergem pe munte şi când stăm pe canapea vizionând un film. „Mâncarea adecvată este gândită în funcţie de multe criterii – de vârstă, de efortul fizic, de sex, de anotimp. Exact aşa cum te îmbraci – nu te duci în şlapi la schi şi nici cu fularul sau cu haina de blană la plajă. Aşa cum ne adecvăm îmbrăcămintea trebuie să ne adecvăm şi alimentaţia“, atrage atenţia dr. Simona Tivadar, medic primar specializat în diabet, nutriţie şi boli metabolice, într-un interviu pentru MedicHub.ro. 

Atunci când vrem să ţinem o dietă şi suntem hotărâţi să ne schimbăm stilul alimentar pentru a duce o viaţă sănătoasă, ar trebui să apelăm în primul rând la nutriţionişti şi dieteticieni. Doar ei ne pot indica setul de analize necesar şi ne pot ajuta să identificăm obiceiurile proaste din cauza cărora ne îngrăşăm. „Nu putem trăi toată viaţa între abstinenţă şi exces, între dietă şi ospăţ. E absurd. Asta nu duce nicăieri şi e un lucru nesănătos“, subliniază dr. Simona Tivadar. 

Suplimentele şi ceaiurile, inutile în lupta cu kilogramele

Dar pentru că de cele mai multe ori ne dorim să o luăm pe scurtătură, să slăbim cât mai mult şi cât mai repede, cădem uşor pradă reclamelor la produse-minune, care ne promit că pierdem în greutate cât ai zice: „Nicio masă fără peşte“. Fie că vorbim de prafuri, ceaiuri sau suplimente alimentare, ele nu ne ajută cu nimic, explică medicul nutriţionist dr. Anca Hâncu, pentru „Weekend Adevărul“. 

„Nu există niciun fel de produs miraculos. Baza pentru a scădea în greutate este un stil de viaţă sănătos, cu o nutriţie adecvată caloric şi nutritiv nevoilor organismului, cu activitate fizică, cu somn odihnitor, cu absenţa fumatului şi un consum moderat de alcool“, explică dr. Anca Hâncu.

Medicul atrage atenţia şi asupra faptului că nu există nici diete care, ţinute două-trei luni, ne vor ajuta să slăbim pentru totdeauna: „Dietele ne ajută pe termen scurt. Până când nu ne schimbăm mentalitatea şi până nu învăţăm să avem un stil de viaţă în care să includem activitate fizică zilnică, să mâncăm organizat, controlat, cântarul ne va supăra în continuare“. 

De asemenea, e important să învăţăm ce să mâncăm, cât să mâncăm, dar şi cum să mâncăm, căci şi aici sunt reguli. „De exemplu, trebuie să stăm jos şi să mâncăm minimum 20 de minute la o masă. Sunt foarte multe persoane care în cinci minute termină de mâncat. Trebuie să mâncăm inteligent, aşezat, să nu mâncăm în faţa televizorului sau a calculatorului, ca să nu ne distragă atenţia. Pe de altă parte, contează şi orarul meselor, masa principală a zilei să fie până la ora 15.00. S-a dovedit că cei care mănâncă preponderent seara, sar peste micul dejun şi încep să mănânce abia după orele 15.00-16.00 sunt candidaţi la diabet şi obezitate“, a explicat dr. Anca Hâncu. 

Pastila-minune pentru slăbit nu s-a inventat 

Revenind la produsele-minune de slăbit pe care le vedem în reclamele TV şi, uneori, în postările influencerilor din social media, fără a fi însă recomandate de specialişti, nu ne fac neapărat rău, spune medicul nutriţionist dr. Corina Zugravu, pentru „Weekend Adevărul“. 

Dar asta nu înseamnă că ne ajută să slăbim. Ce fac de fapt acele prafuri şi ceaiuri? Au un efect laxativ şi, într-adevăr, ne ajută să scădem în greutate prin eliminarea de apă şi minerale, ceea ce nu e tocmai o reuşită. „Sunt unele extracte din plante şi tot felul de amestecuri de substanţe care promit marea cu sarea, dar noi ştim că în bună parte nu sunt eficiente. «Eficiente» sunt cele care provoacă o diureză crescută şi sunt laxative, uneori provocând chiar diaree, situaţie în care pierzi cu adevărat din greutate, dar nici pe departe nu slăbeşti. E vorba de pierdere de apă şi de minerale, pe care le recâştigi foarte repede. Ideea că anumite plante, extracte sau substanţe ar putea accelera metabolismul şi alte lucruri de genul acesta, de regulă, nu sunt adevărate. De obicei, aceste produse sunt neutre, n-au niciun efect. Nu avem nici măcar produse farmaceutice, deci medicamente, care să facă ceva în acest sens, deşi se caută în continuare. Dacă ar exista o pastilă-minune pentru slăbit ar fi un lucru extraordinar, nu-i aşa? În principiu, acele produse nu ne fac rău, pentru că sunt cât de cât verificate, mai ales când ajung într-o farmacie. Dar să nu ne punem speranţe în ele că ne vor ajuta cu adevărat să slăbim“, a explicat dr. Corina Zugravu. 

Dieta de vedetă, „o mare tâmpenie“

Specialiştii mai atrag atenţia şi asupra faptului că nu ar trebui să ne supunem corpul unor încercări alimentare grele doar pentru că o vedetă ne spune cum a reuşit să slăbească într-un timp foarte scurt sau pentru că am dat de vreo dietă-minune pe Internet, în timp ce căutam o reţetă de budincă de chia. 

„Un corp sănătos nu se contruieşte într-o zi sau într-o lună, ci în ani. Un adult este gata construit 

într-o anumită proporţie, dar ea poate fi schimbată prin intervenţii de nutriţie, prin efort fizic. Ni se dau exemple spectaculoase şi toată lumea face fix acelaşi lucru, ori asta e cea mai mare tâmpenie. «Ce dietă a ţinut Madonna?» Păi, tu nu eşti Madonna, nu alergi zece kilometri pe zi, nu faci sport, nu mănânci ce mănâncă ea, nu ai biologia ei. Deci, n-are rost să ţii dieta Madonnei. În fiecare zi mor celule în organismul nostru şi apar altele noi, ceea ce înseamnă că noi ne construim şi ne reconstruim în fiecare zi“, arată şi dr. Simona Tivadar. 

Nici medicul nutriţionist dr. Corina Zugravu nu încurajează dietele care circulă din gură în gură: „Oamenii sunt foarte diferiţi, iar ce merge la mine nu va merge automat şi la tine. Acum, în general, nu se produc efecte adverse foarte mari dacă citeşti o dietă într-o revistă şi o încerci zece zile. Nu sunt consecinţe iremediabile, pentru că avem un corp foarte adaptabil. Pe de altă parte, nici nu văd de ce m-aş 

chinui cu aşa ceva, când există specialişti care te pot sfătui pas cu pas şi fără o cheltuială foarte 

mare“.

Nu ştim exact când a început moda dietelor, însă multe persoane publice ies în faţă pentru a spune şi altora cum reuşesc ele să se menţină în formă, parcă pentru a-şi justifica felul impecabil în care arată, e de părere dr. Zugravu. „Sigur că devin obiective de atins pentru noi toţi şi ajungem să ne gândim că dacă ţinem o anumită dietă vom arăta ca persoana respectivă. Dar trebuie să ştim că aici intervin foarte mulţi factori, de la genetică şi activitate fizică, până la operaţii estetice de orice fel. Pe de altă 

parte, problema cu dietele a apărut pe măsură ce oamenii au început să ia în greutate tot mai mult, iar stilul de viaţă să fie din ce în ce mai nesănătos. Foarte mulţi poate nici măcar n-au nevoie să slăbească, dar simt o obligaţie. E ca o modă, ca un curent care ne bântuie în ultimele decenii. Este util să te preocupe starea ta de nutriţie, starea de sănătate care rezultă din asta, dar să devină o obsesie nu e un lucru pozitiv.“   

Mâncatul emoţional şi sedentarismul 

Potrivit evaluărilor din cabinetele medicilor nutriţionişti, foarte multe persoane s-au îngrăşat cu până la zece kilograme în perioada carantinei naţionale de la începutul pandemiei de COVID-19. Situaţia nu e mai fericită nici în prezent, cu înăsprirea măsurilor de circulaţie şi închiderea sălilor de sport. 

„Stând mai mult acasă, stăm pe scaun, pe fotoliu, ne uităm la filme, nu mai putem face atât de mulţi paşi. În perioada de carantinare de anul trecut, după toate măsurătorile, am constatat că a crescut în general masa grasă, chiar dacă masa musculară a rămas la fel sau a scăzut la unele persoane. De ce? Ca urmare a sedentarismului, boala secolului nostru, care este al patrulea factor de risc de mortalitate, construind masă grasă. Opt ore de sedentarism, care este tipic pentru o personă care lucrează la birou, înseamnă deja risc crescut de mortalitate. Acest risc va fi anulat de 60-75 de minute de activitate fizică, moderată spre intensă, zilnic. Deci, dacă ai stat opt ore, atunci o oră şi jumătate ar trebui să alergi uşor, să faci activitate, ceea ce e foarte greu pentru mulţi. Perioadele de sedentarism trebuie întrerupte. De pildă, când vorbesc la telefon, aşa cum o fac acum cu dumneavoastră, mă plimb prin sufragerie, nu stau jos“, spune dr. Anca Hâncu. 

Cât despre mâncatul emoţional, acesta apare la toată lumea, mai cu seamă în perioadele stresante, cum este cea pe care o trăim chiar acum. Este vorba de un stres subliminal, pe care poate avem senzaţia că-l controlam, dar care îşi face simţită prezenţa spre seară, când începem căutatul în frigider. 

Cum putem recunoaşte mâncatul emoţional? „De exemplu, dacă ai mâncat la prânz, nu trece o oră, dar vrei să mănânci din nou ceva. Sunt acele persoane care caută nişte alimente – ciocolată, chipsuri – care să le ofere plăcere, confort, care să le anihileze o emoţie negativă. Ca soluţie, putem înlocui ronţăielile nesănătoase cu unele sănătoase – morcov, ardei gras. Dar nu este în regulă nici să ronţăim morcovi la nesfârşit. Acolo unde există un management prost al stresului, unde apar tulburările alimentare, trebuie să apelăm chiar şi la psiholog. Trebuie, treptat, să ne canalizam mintea către 

alte activităţi care să ne facă placere şi să nu căutăm plăcere în mâncat. Sigur, masa trebuie să rămână 

o plăcere, dar nu să căutăm plăcerea în mâncare numai din lipsa altor plăceri“, a concluzionat dr. Anca Hâncu.

Cum facem să nu ne stresăm organismul dacă ţinem post

Imagine indisponibilă

FOTO Shutterstock 

Cea mai rea dietă pentru corpul uman este înfometarea, sunt de acord medicii nutriţionişti. A slăbi nu înseamnă să nu mai mâncăm deloc, ci să consumăm alimente de calitate, precizează  dr. Anca Hâncu. „Să ne luăm necesarul de calorii din alimente valoaroase nutritiv, care să conţină proteine de calitate, cereale integrale, legume bogate în vitamine şi minerale, să nu consumăm zaharuri şi grăsimi saturate, grăsimi trans, prăjeli decât foarte rar, de poftă. Pe de altă parte, sănătatea înseamnă şi să ne îndepărtăm cât mai mult posibil de alimentele procesate şi ultraprocesate. Să ne îndreptăm spre mâncare gătită, acasă sau la restaurante. Nu înseamnă că trebuie să devenim obsedaţi să mâncăm totul bio, dar să mâncăm cât mai proaspăt şi moderat, să înlocuim sarea cu condimente proaspete, cum ar fi mărarul, pătrunjelul, busuiocul.“ 

Există însă şi o situaţie specială în care oamenii aleg să se înfometeze, pentru a se curăţa spiritual, în perioada sărbătorilor religioase. Despre postul negru, dr. Hâncu spune că el n-ar trebui ţinut de persoanele care suferă de diabet, de ulcer şi alte boli ale intestinului. Chiar religios se spune că acest post trebuie ţinut doar de oamenii sănătoşi. 

„În principiu, nu ţi se întâmplă nimic dacă ai grijă să te hidratezi – bei ceai sau supă limpede de legume. Eu nu sunt adepta acestui gen de post, consider că organismele nu-s toate la fel, sunt unii care pot să-l ţină cu uşurinţă, alţii chiar au probleme de sănătate care interzic genul acesta de post. Dacă suntem sănătoşi, o zi nu se întâmplă nimic. Problema e că ne supunem organismul la un stres pe care îl consider absolut inutil“, a punctat medicul Corina Zugravu. 

Experta aminteşte şi că înfometarea atrage după sine autocanibalizarea corpului. „Pentru că-l înfometezi, începe şi mănâncă din resursele proprii: şi nu mănâncă în primă fază din ţesutul adipos, pentru că durează un timp până îl mobilizează, ci mănâncă din masele musculare, care sunt o avere extraordinară a noastră, pe care o câştigăm greu şi o pierdem repede şi de care avem nevoie 

la orice vârstă, mai ales la bătrâneţe. Mai mânâncă şi din viscere, din ficat. Iar dacă faci treaba asta cu repetiţie, nu e un lucru rezonabil. E foarte nesănătos, e cea mai nocivă dintre toate dietele.“ 

„Nu toate produsele de post din magazine sunt nocive“

Dacă alegem totuşi să ţinem post, adică să ne lipsim organismul de produse de origine animală o perioadă îndelungată, atunci e important să facem alegeri sănătoase. În acest sens, medicii nutriţionişti recomandă să profităm din plin de sezonul verdeţurilor şi să evităm carbohidraţii în exces. Dacă ţinem post, nu trebuie să exagerăm cu cartofii sau cu dulciurile, fie ele şi de post. 

„Eu ţin genul acesta de post de aproape zece ani. Nu este nicio problemă să ai genul acesta de alimentaţie, dar lumea trebuie să fie atentă la proteine, pentru că mulţi spun că se îngraşă în post. Lucrul acesta se întâmplă pentru că nu mănâncă corespunzător şi nu ajung la senzaţia de saţietate. Dacă-ţi faci o mâncare de cartofi pe care o mănânci cu puţină pâine, eventual nu pui nici ulei, nu te saturi. Rămâi flămând, apoi mai mănânci puţină pâine şi tot aşa. Există foarte multe variante – lintea, fasolea, humusul, produse din soia, o mie şi una de produse dense proteic – pe care le poţi mânca în post şi care evită supraconsumul alimentar, oferindu-ţi senzaţia de saţietate. Există o ofertă foarte largă pe piaţă de produse vegetale, fie de mazăre, fie de soia. Luaţi-vă timp să mergeţi în magazin şi să citiţi ingredientele. Nu sunt toate pline de aditivi, unele sunt extrem de bune şi te ajută, pe de-o parte, să treci mai uşor de post şi, în al doilea rând, îţi dau senzaţia de saţietate. Nu toate sunt sărate, rele şi nocive“, a explicat dr. Corina Zugravu. 

„A ţine intermittent fasting este o modă greşit înţeleasă“

FOTO Shutterstock 

cum sa slabim sanatos foto shutterstock

Dacă vrei să scapi de kilogramele în plus, poţi încerca dieta postului intermitent, cunoscută şi sub denumirea de intermittent fasting. Această dietă presupune alternarea perioadelor în care mănânci cu perioadele în care te abţii voluntar de la mâncare. Aşadar, cel mai important este momentul în care mănânci. Postul intermitent nu este, deci, o dietă propriu-zisă, ci mai degrabă un tipar alimentar. „Dieta de tip intermittent fasting nu are nicio valoare dacă nu este asociată unui model alimentar corect. Adică nu mâncăm orice într-o anumită fereastră orară şi după aceea nu mai mâncăm nimic nişte ore. Contează foarte mult şi calitatea, şi cantitatea alimentelor. A ţine intermittent fasting este un fel de modă greşit înţeleasă. Şi pentru orice intermittent fasting trebuie să te adresezi medicului. Eu am avut nişte pacienţi care ţineau intermittent fasting, iar fetiţa lor îi copia şi ţinea ceva complet nesănătos pentru ea“, a subliniat medicul nutriţionist dr. Anca Hâncu. 

Cel mai popular tip de dietă a postitului intermitent este, însă, cel care implică postul de 16-24 de ore, de două ori pe săptămână. În restul timpului, se va mânca normal. 

Metoda 16/8 – se renunţă la micul dejun, apoi se stabilesc mesele, în aşa fel încât ele să se încadreze în opt ore, după care se posteşte timp de 16 ore. 

Dieta 5:2 – în două zile ale săptămânii se restricţionează consumul caloric la 500 de kilocalorii, iar în restul zilelor se mănâncă normal. Zilele de post nu vor fi consecutive.

Există şi câteva reguli ale postului intermitent de care trebuie să ţineţi seamă: 

  • Nu se va mari consumul de hrană în zilele în care nu posteşti. 
  • Hidratarea este extrem de importantă, mai ales în zilele de post, aşa că se vor consuma apă şi ceaiuri din belşug. 
  • Pentru rezultate rapide se recomandă în zilele în care nu posteşti să eviţi consumul de alimente cu densitate calorică mare, precum dulciurile, produsele de tip fast-food şi de patiserie.
  • Se recomandă sportul pentru rezultate mai bune şi mai rapide, însă e indicat să-l practicăm în zilele în care nu postim, pentru că atunci organismul este mai slăbit şi pot apărea dureri de cap şi senzaţia de epuizare.

   

INTERVIU Dr. Mihaela Bilic,  medic nutriţionist: „În post, îi îndemn pe oameni să facă un exerciţiu de a reduce numărul de mese“

Dr. Mihaela Bilic FOTO Arhivă personală 

mihaela Bilic foto arhiva personala

Medicul nutriţionist Mihaela Bilic vorbeşte despre importanţa mâncatului mai rar în post, dar nu numai, precum şi a eliminării gustărilor dintre mese, uneori adevărate bombe calorice care ne pot zădărnici planurile de a slăbi sau de a ne menţine silueta

„Weekend Adevărul“: Când este indicat să începem să ţinem o dietă?

Dr. Mihaela Bilic: Ideal ar fi să ne apucăm la un sfârşit de săptămână, când avem o disponibilitate mai mare din punct de vedere emoţional. Luni ai şi treburile profesionale, dietele încep mereu de luni, aşa că, automat, ziua devine ceva antipatic. Dacă începi sâmbătă, de pildă, poţi să speri că te poţi aproviziona cu alimentele necesare pentru dietă sau că poţi să-ţi comanzi sau să-ţi găteşti nişte lucruri care să ţi se potrivească. Sfatul meu este să-ţi umpli frigiderul cu ce trebuie, pentru că asta e o altă condiţie esenţială: să ai la îndemână doar preparatele care se potrivesc demersului 

tău. Pentru că dacă tu te-ai hotărât să ţii dietă şi e vacanţa copiilor, în care fiecare îşi face de cap din punct de vedere alimentar, e un moment foarte prost. Cel mai bine ar fi să fie o chestiune de efort, care să fie respectat de ceilalţi. 

Mulţi îşi setează praguri, să slăbească cinci-zece kilograme. E sănătoasă o astfel de atitudine? 

Nu poţi să determini tu numărul de kilograme pe care-l vei da jos. Ce poţi să determini este dimensiunea efortului şi intensitatea măsurilor: la a câta cură de slăbire eşti şi cât de mult mai ştie organismul să fie ascultător sau, din contră, să te ignore în efortul tău. Sfatul meu e să reduci cu 30% cantitatea de mâncare pe care o primeşte şi dacă vezi că lucrul ăsta nu are un impact suficient, să ajungi până la 50%. Pentru că dacă până acum mâncai de toate, iar de mâine te hotărăşti să nu mai mănânci nimic, nu e realist. Dar a reduce la jumătate dimensiunea porţiilor sau numărul felurilor de mâncare e deja un lucru de bun-simţ. Şi dacă se poate, ideal e să scoţi făinoasele şi să reduci grăsimea. Nu cred să existe o cură de slăbire eficientă în care să fii lăsat să mănânci paste şi pizza pe pofta inimii. Se slăbeşte în orice tip de dietă, la orice vârstă şi în orice situaţie cu proteine şi legume. Aici nu există surprize. Proteine înseamnă carne, peşte, ou, iar legume înseamnă tot, în afară 

de cartof. Cartoful nu e o legumă, e un făinos. 

„Este interzis să ne interzicem“

Şi care ar fi un timing potrivit ca să ne atingem obiectivele?

Recomandarea, de altfel, şi practica mea din viaţa de zi cu zi, este să mănânc atent în cinci zile din săptămână, iar două zile, dacă ies cu prietenii, de pildă, să-mi permit să iau şi eu un triunghi de focaccia sau o porţie de cartofi prăjiţi. Adică relaxezi un pic, o zi, o masă, pentru ca apoi să ai din nou motivaţia şi buna voinţă să fii cuminte timp de cinci zile. Este mai bine acceptat tipul ăsta de condiţionare şi aşa poţi rezista à la longue şi să-ţi devină regulă de viaţă. Pentru că noi suntem cu heirupismele. Renunţăm la făinoase sau la zahăr o lună, iar apoi organismului începe să-i fie poftă de toate. Ajungi să calci strâmb apoi într-un mod impulsiv şi necontrolat tocmai pentru că ţi-e frică să nu-ţi mai fie interzise şi altă dată. Cum zic francezii: „Este interzis să ne interzicem“. În momentul în care ne-am interzis un lucru, automat, inconştientul nostru numai la acel lucru se gândeşte. 

În acest mod se reduc şi poftele?

Exact! Dacă-ţi creezi un tip de disciplină, scapi de frustrări. Poftele se educă, dar educaţie înseamnă să le accepţi, să le permiţi prezenţa, iar ele să se exprime într-un cadru organizat. Dacă vrem cure de slăbire pe foaie, cu alimente permise şi nepermise, alea nu o să ducă niciodată la o rezolvare reală a relaţiei nostre cu mâncarea. 

Cea mai simplă cură de slăbire

În această perioadă de post, produsele semipreparate au împânzit rafturile magazinelor. Cât de mult ne permitem să consumăm, de pildă, salata de vinete sau pieptul de pui gata făcute din supermarketuri? 

Dacă ar fi să alegem răul cel mai mic, întotdeauna mâncarea gătită, chiar dacă e făcută de bucătăreasa de la Mega Image sau Carrefour, va fi o variantă bună faţă de un produs ambalat şi supraprocesat. Deci decât să mâncăm o pungă de chipsuri, mai bine salata de vinete din Mega. Şi în acest caz, să nu ne gândim că maioneza e făcută din ou şi ulei pe care cineva le freacă. Nu, va fi o maioneză la borcan în salată, dar chiar şi aşa, încă păstrează noţiunea de mâncare clasică şi de ingrediente pe care şi tu le-ai folosi, deci e bine. În principiu, aceste alimente sunt ambalate în atmosferă protectoare – adică e scos aerul – şi nu au conservanţi, iar atunci este efectiv o mâncare gătită care trebuie mâncată în săptămâna următoare. E un compromis foarte bun pentru oamenii care n-au timp să-şi gătească, însă îşi doresc mâncare gătită. Oricum, e mult mai bine decât patiseria luată de la colţ de stradă. Mai rău decât atât pentru sănătate şi siluetă nu se poate. Mâncarea gătită va fi mereu o alternativă bogată în apă şi săracă în calorii. De aceea, cea mai simplă şi la îndemâna oricui cură de slăbire este să mânânci de trei ori pe zi ciorbă. 

mihaela Bilic foto arhiva personala

Dr. Mihaela Bilic FOTO Arhivă personală

De ce unii oameni se îngraşă în post? Ce alimente ar trebui evitate în această perioadă?

În post, cel mai mare risc de exces este pentru tot ce înseamnă mâncare cu ulei mult. Dacă faci un ghiveci de legume cu sos de roşii sau o ciorbă, n-ai niciun stres. În schimb, dacă iei un pate de post care are grăsime, chiar dacă e făcut din proteine vegetale, şi-l pui pe pâine, te îngraşă 

mult. Şi, bineînţeles, mai e problema alimentelor prăjite, pentru că în post, oamenii au tendinţa să compenseze gustul prin metoda asta. Când prăjeşti un cartof, e mai gustos. Unul fiert are 80 de calorii, dar prăjit are 300. Şi fiecare lingură de ulei are 100 de calorii. Pentru că nu mai există proteinele 

animale care ne dau saţietate, avem o foame mai mare şi o senzaţie că nu ne săturăm, aşa că ajungem să compensăm cu făinoase. Şi dacă ar fi simple, n-ar fi o problemă, dar noi adăugăm şi grăsimi. Simple, pilaful, orezul şi pastele nu sunt o problemă, dar dacă ai pus o lingură sau cinci de ulei, e o mare diferenţă. Un alt pericol acum este mâncatul des, pentru că mulţi n-au înţeles că postul este un exerciţiu de a te confrunta cu senzaţia de foame şi de a nu fi sătul. În aceeastă perioadă, eu îi îndemn pe oameni să facă un exerciţiu de a reduce numărul de mese, de a mânca cel mult de două ori pe zi. Ideal ar fi cum fac musulmanii acum, în Ramadan, să mâncăm o dată, seara. Şi atunci să nu mâncăm trei mese 

într-una. E vorba de cantitatea de mâncare pe care o primeşti într-o zi. E OK să mâncăm mai rar, cu cât mâncăm mai rar, cu atât e mai bine. De ce e acum epidemie de obezitate? Pentru că mâncarea este foarte accesibilă. Vedeam zilele trecute un documentar despre evoluţia mâncării de-a lungul timpului şi spuneau că în anii 1970 nu existau lucruri de ronţăit, nu existau produse amabalate pe care să le iei de la colţ. Plus că nu mâncai pe stradă, mâncai acasă sau la serviciu. 

În pandemie, mulţi s-au plâns de mâncatul emoţional. Există vreun truc prin care să ne păcălim să nu mai apelăm la acest obicei? 

Da, dar e dificil  pentru că trebuie să-ţi concentrezi atenţia pe altceva. Trebuie să fie lucruri manuale, fie că grădinăreşti sau împleteşi un pulover. Simţurile tale trebuie să fie concentrate în mod practic pe ceva, astfel încât mintea să nu se plictisească şi să nu ceară de mâncare. Dacă suntem statici şi activitatea noastră presupune doar muncă intelectuală, simţurile nu sunt satisfăcute, iar primul lucru la care ne gândim este mâncarea. Aşa ne-a construit natura, mâncarea este singurul element din viaţa noastră care ne captează toate cele cinci simţuri. De aceea, e bine să nu avem provizii. Dacă iau ceva de ronţăit şi ţin în dulap pentru musafiri, acolo e o capcană. Dacă ai în frigider ciorbă şi pui la rotisor, aia vei mânca. Şi, uşor-uşor, vei înfrânge obiceiurile periculoase. Voinţa nu se testează rezistând ispitelor. Trebuie să punem piedici între noi şi mâncare. 

Viață sănătoasă



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite