Unde s-a împotmolit Sorin Grindeanu în comunicarea privind canalul Bîstroe
0Discuțiile pe tema Bîstroe s-au intensificat în ultima perioadă, având in vedere că instituțiile din România nu au reușit să își coordoneze acțiunile și abordarea pe acest subiect, mai ales în contextul actual de securitate.
Tema face obiectul unor dispute mai vechi cu statul vecin, continuarea lucrărilor la canalul Bîstroe fiind stopata în urmă cu aproape doua decenii prin intermediul unor decizii internaționale pentru protejarea ecosistemului din Delta Dunării.
În timp ce MAE a jucat cartea diplomației și a făcut apel la comunicarea directa cu Ucraina, Ministerul Transporurilor a mers pe lansarea acuzațiilor publice fata de ucraineni, fără a specifica însă dacă instituțiile din subordine și-au făcut treaba.
Astfel, Ministerul de Externe a precizat că gestionează coordonarea diplomatică, neavând in atribuții activități concrete de evaluare a lucrărilor ucrainenilor, acțiuni ce revin Transporturilor.
Nu este clar cum s-a desfășurat comunicarea dintre instituțiile subordonate Ministerului Transporturilor cu partea ucraineana, context in care „Adevărul” a solicitat un punct de vedere și de la instituție, însă conducerea ministerului nu a răspuns până la momentul publicării articolului.
Ministrul Sorin Gridedeanu a transmis, în urma cu doua zile, ca navele care vor face măsurători sunt pregătite și că așteaptă răspunsul autorităților din Ucraina, însă fără a menționa dacă a făcut demersuri concrete în acest sens.
De altfel, subiectul Bîstroe a fost readus în atenție chiar de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, care a precizat ca Ucraina face lucrări de adâncire a canalului, fără acordul României. Ulterior, Ambasada Ucrainei a transmis că lucrările pe canalul Bîstroe vizează exclusiv întreținerea, fiind informată Administrația Fluvială a Dunării de Jos în luna august a anului trecut.
Ministerul Infrastructurii din Ucraina a transmis însă, într-o postare pe Twitter, că adâncimea de navigare pe Canalul Bîstroe a crescut de la 3,9 la 6,5 metri, pentru prima oară de la declararea independenței țării.
Apoi, pe 22 februarie, ministrul adjunct al Infrastructurii din Ucraina, Iuri Vaskov, a transmis un alt punct de vedere, afirmând că Ucraina nu a încălcat niciun acord prin adâncirea canalului Bîstroe de la Dunăre, pentru a-şi majora exporturile de alimente de la porturile sale fluviale, şi este pregătită să-i arate României activitatea desfăşurată.
Întâlniri între conducerile ministerelor care gestionează transporturile și mediul
MAE a explicat cum s-a făcut comunicarea instituțională într-un răspuns pentru „Adevărul”, arătând că partea ucraineană a transmis disponibilitatea pentru organizarea unei întâlniri tehnice între autoritățile din cele două state care gestionează portofoliul transporturilor.
Ministerul Afacerilor Externe a precizat că „în cadrul discuției care a avut loc la 20 februarie 2023, la sediul MAE, între secretarul de stat Iulian Fota și Ambasadorul Ucrainei la București, Ihor Prokopchuk, partea ucraineană a transmis disponibilitatea pentru organizarea unei întâlniri tehnice între autoritățile din cele două state care gestionează portofoliul transporturilor, fiind urmărită tocmai clarificarea aspectelor tehnice privind natura lucrărilor de dragare efectuate pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării”, iar „Ministerul Afacerilor Externe a transmis această propunere Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, încurajând MTI să dea curs propunerii”.
De asemena, potrivit MAE, Ministrul ucrainean al Protecției Mediului a propus în același timp și „organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de miniștri ai mediului pe tema lucrărilor de dragaj pe brațele menționate ale Dunării. MAE a transmis această propunere Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor, încurajând MMAP să dea curs propunerii. MMAP a informat telefonic, urmând să transmită și în scris, disponibilitatea pentru organizarea acestei întâlniri la începutul săptămânii viitoare”.
Precizările Ministerului Afacerilor Externe
Ministerul Afacerilor Externe a mai precizat însă că „nu a primit nicio propunere de la partea ucraineană pentru o întâlnire la nivel de experți din cadrul MAE pe subiectul dragajelor pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, nici în cursul anului 2022, nici în cursul acestui an”.
„Pe de alta parte, în momentul în care au apărut publice informații privind lucrări de dragare pe brațele Chilia și Bâstroe ale Dunării, MAE este cel care a avut inițiativa de a contacta partea ucraineană pentru a solicita, atât verbal, cât și în scris, clarificări - la 16 februarie si respectiv 20 februarie”, a mai arăta ministerul.
„Ministerul Afacerilor Externe a sprijinit și sprijină toate autoritățile române în demersurile referitoare la proiectul ucrainean al canalului de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră (proiectul Bâstroe), încă de la momentul inițial al sesizării acestei problematici, atât în plan bilateral, cât și în plan multilateral. În mod constant, MAE a încurajat și a facilitat discuțiile și interacțiunile dintre experții români și experții ucraineni pentru identificarea soluțiilor durabile pentru asigurarea protecției pe termen lung a Deltei Dunării”, a mai transmis ministerul român.
Ce spune Ministerul Mediului
Ministrul Mediului, Tanczos Barna a afirmat că a avut discuții permanente cu partea ucraineană referitoare la problema canalului Bîstroe, arătând deschiderea ministerului pentru p întâlnire care va avea loc în următoarele 2-3 săptămâni. „Sunt convins că acestă bilaterală, când va avea loc, va lămuri foarte multe aspecte”, a punctat ministrul Mediului.
Comisarul european pentru Transporturi, Adina Vălean, a anunțat la Antena 3 că o echipă a Comisiei Europene face deja nişte verificări în porturile din Ucraina şi va merge şi pe Canalul Bâstroe.
Privind datele unui posibil impact asupra Deltei Dunării, Tanczos Barna a explicat că „orice obligație de studiu de impact îi revine părții care efectuează lucrările.
„Aceste studii au fost comunicate, la unele lucrări, au fost comunicate de către partea Ucrainei, sunt două proceduri deschise pe care intenționează să le facă partea ucraineană. La unele dintre ele există un studiu la care România a făcut mai multe observații, nefiind complet și observațiile noastre au fost trimise părților ucrainiene”, a mai explicat ministrul Mediuluii, arătând că „cele două lucrări se referă la latura Canalului Bâstroe, acolo unde, partea ucraineană, încă din 2020, a arătat intenția de a lucra, de a face dragări”.
Totodată, ministrul Mediului a explicat că „observațiile noastre și poziția României, practic, a oprit respectiva procedură și nu s-a mai emis studiul de impact”, în primul caz, precizând însă că, „la Ismail, în privința lucrărilor de adâncire, în portul Ismail, s-a făcut un studiu de impact, iar noi la acel studii am făcut observații”.
Se încarcă comentariile...
