Suveraniștii români dau bătăi de cap partidelor tradiționale. Cât contează procentele din ultimele sondaje | ANALIZĂ

Lideri cu un discurs anti-UE, cum sunt Diana Șoșoacă și George Simion, se bucură de un grad mare de încredere și de notorietate, care s-ar putea transforma și în rezultate notabile, dacă partidele principale nu vin cu contracandidați care să tragă formațiunile în sus.

Diana Șișoacă și George Simion îl depășesc pe Iohannis la capitolul încredere FOTO Inquam Photos

Ultimele sondaje ale INSCOP, la comanda News, arată că lideri controversați ca Diana Șoșoacă și George Simion, precum și partidele pe care le conduc, stau foarte bine în cercetările sociologice. Șoșoacă e în top 3 politicieni ca notorietate (93,8%), după Klaus Iohannis (100%) și Gabriela Firea (94,6%), dar prinde și locul 5 și la capitolul încredere (22,7%), în fața sa fiind doar Mircea Geoană, Laura Codruța Kovesi, Emil Boc și Marcel Ciolacu. Pe de altă parte, George Simion e puțin în spatele lui Șoșoacă, cu o notorietate de 81,4% și o încredere de 20,7%, peste politicieni ca Nicolae Ciucă, Klaus Iohannis, Ilie Bolojan sau Cătălin Drulă.

Inclusiv partidele celor doi reușesc să strângă peste un sfert din intenția de vot pentru noul Parlament. Mai precis, Alianța pentru Unirea Românilor se bucură de o intenție de vot de 19,5%, cu 0,6% mai puțin ca PNL, dar la mare distanță de PSD (30,2%). În schimb, deși are un partid neparlamentar și nu are subvenții de la stat, SOS-ul lui Șoșoacă e creditat cu 5,2%.

Ce spun specialiștii

Specialiștii consultați de „Adevărul” susțin că procentele bune pe care le au Diana Șoșoacă și George Simion privind notorietatea și încrederea, precum și scorurile bune ale partidelor pe care le conduc, se datorează „atitudinii gălăgioase” a acestora, care captează atenția. De altfel, inclusiv în ultimele săptămâni cei doi au fost protagoniștii unor momente controversate cu scandal: venirea lui Zelenski în Parlament, jigniri de la tribuna plenurilor, jigniri la ridicarea imunității lui Florin Cîțu.

„Atât notorietatea, cât și încrederea pentru personaje de tipul Șoșoacă sau Simion arată situația socială a României și pulsul românilor. Cred că o bună parte a românilor resping soluțiile politice clasice, din cauza unor frustrări strânse în ultimii ani, începând cu pandemia, continuând cu războiul, totul pe un fond de lipsă de încredere față de actuala clasă politică. Când astfel de politicieni sunt la cote de încredere mari e semnalul că societatea s-a săturat de vechea clasă politică și încearcă să dea un vot de blam acestora. Nu e echivalentă situația aceasta cu victoria lor în alegeri sau cu faptul că vor avea o existență îndelungată în spațiul politic. E foarte posibil să fie doar un foc de paie contextual, dar cifrele sunt importante că spune multe despre ce simt românii, adică multă revoltă”, a afirmat consultantul politic Adi Zăbavă.

La cum arată azi situația politică, Șoșoacă și Simion ar fi favorizați de scenariul comasării parlamentarelor cu primul tur de prezidențiale. (Adi Zăbavă, consultant politic)

La rândul său, sociologul Alfred Bulai susține că era normal ca ei să se evidențieze, dar nu înseamnă că în final vor lua și voturile. „Șoșoacă și Simion sunt politicienii cu mare notorietate față de cineva ca Bolojan, de care nu prea a auzit nimeni, cu excepția presei și a celor din Bihor. Însă nu înseamnă că lumea i-ar valida ca oameni politici, printr-un vot, pe Șoșoacă și Simion. Mai e un an până la parlamentare și prezidențiale”, a afirmat Alfred Bulai, care a atras atenția că Partidul S.O.S. și AUR se bat pe același electorat. „După europarlamentare vom vedea forța reală a partidelor. Dacă AUR nu scoate 20%, ci un 17-18%, nu e bine pentru ei. Dacă scot un 25% și sunt pe 2, atunci prind elan pentru mai departe”, a completat sociologul. „La fel și la Șoșoacă: dacă nu scoate 5% la europene, atunci poate sta acasă pentru prezidențiale”, a mai afirmat Bulai.

De asemenea, „Adevărul” a întrebat specialiștii pe cine ar ajuta o comasare a primului tur de prezidențiale cu parlamentarele, așa s-a întâmplat în 1996, 2000 sau 2004. „Comasarea alegerilor parlamentare cu primul tur al prezidențialelor ar favoriza personalizarea competiției politice și implicit ar aduce niște câștiguri partidelor care țin de liderii săi. În cazul de față vorbim de Diana Șoșoacă, de cel al lui George Simion și de orice alt partid care-și găsește un candidat important la prezidențiale. Astăzi nu vedem neapărat candidații la unele partide. La PNL, cu siguranță nu-l vedem, la PSD poate vorbim de domnul Ciolacu, nu știm în ce stadiu va fi candidatura sa spre final de 2024, la USR nu avem un candidat adevărat. Nu înseamnă că aceste partide nu-și pot găsi candidat care să tragă partidul după ei”, a afirmat Zăbavă.

Problema partidelor este cât de locomotive electorale vor fi prezidențiabilii lor. (Alfred Bulai, sociolog)

Și sociologul Alfred Bulai susține că în cazul unei comasări, atenția e pe prezidențiabili în primul rând, iar ei pot aduce un aport electoral. „Efectul de locomotivă e posibil să apară și fără să comasezi turul 1 la prezidențiale cu parlamentarele. E vorba de câteva săptămâni, două, trei. Motivul comasării ține de logistică politică. Partidele mari ar dori să aibă sprijinul marilor organizații, iar aici intră în joc rețelele politice, implicate cu adevărat la locale, unde sunt active pentru propriile avantaje”, a conchis Alfred Bulai.