„Suveraniștii“ din Parlament, multe scandaluri, zero legi

0
Publicat:

Rezultatele concrete ale liderilor AUR sau ale altor parlamentari așa-ziși „suveraniști“ în materie de legi promulgate lipsesc, neavând niciun act normativ (pornit din proprie inițiativă) care să ajungă să fie adoptat. În schimb, compensează prin scandaluri.

Simion și Târziu, pe vremea când erau colegi de partid cu Șoșoacă FOTO Inquam Photos
Simion și Târziu, pe vremea când erau colegi de partid cu Șoșoacă FOTO Inquam Photos

Pe 21 decembrie se împlinesc trei ani de când noii parlamentari au depus jurământul de credință și au început acest mandat, fiind primul pentru aleșii AUR.

În cazul liderilor acestei formațiuni, dar și al unor foști colegi, acum neafiliați, întâlnim o situație inedită. La aproape trei ani de Parlament nu au reușit să negocieze și să-și treacă nicio lege care să poată fi considerată că e a lor, deși una din responsabilitățile unui deputat sau senator este să redacteze legi în favoarea celor care i-au ales.

Concret, parlamentari ca George Simion (președinte AUR), Claudiu Târziu (președinte CNC AUR), Sorin Lavric (președinte al Senatului AUR), Diana Șoșoacă (ex-AUR, acum șefă a S.O.S. România) sau Mihai Lasca (ex-AUR) nu au niciun rezultat legislativ.

George Simion a semnat nu mai puțin de 168. Doar șase au ajuns legi, dar nu au plecat de la el sau partidul său, ci erau proiecte ale PSD sau PNL, unde a ajuns și șeful AUR să fie co-inițiator.

Zero legi adoptate

Nici alți colegi mai cunoscuți nu s-au descurcat mai bine. De exemplu, senatorul Sorin Lavric a reușit contraperformanța ca din 79 de proiecte legislative co-inițiate să nu aibă niciunul adoptat. În cazul lui Claudiu Târziu, lider de grup al senatorilor AUR, din 121 de proiecte de lege pe care și-a pus semnătura, doar trei au devenite legi. Însă, și la acesta era vorba de proiecte plecate tot de la principalele partide.

Diana Șoșoacă, adeptă a discursurilor în contradictoriu și în centrul a numeroase scandaluri, a semnat 24 de inițiative legislative, din care a trecut doar una (declararea florii de bujor ca Floare Națională a României), fiind și în vigoare, însă nu a fost inițiatoarea ei. Șoșoacă a îmbrățișat un discurs anti-Occident, anti-Ucraina, fiind însă indulgentă cu Rusia. De altfel, a mers la începutul războiului din Ucraina la Ambasada Rusiei, pentru a anunța „neutralitatea“ României în războiul de la granița țării.

Alt parlamentar controversat, deputatul Mihai Lasca, ex-AUR, acum șef al Partidului Patrioții Poporului Român, are și el 15 inițiative în Parlament. Niciuna nu a fost adoptată. Lasca s-a evidențiat prin solicitarea de explicații oficiale din partea Autorității Aeronautice Civile privind liniile albe lăsate pe cer de avioane. Tot el a declarat că Rusia nu a făcut niciun rău României, în comparație cu Occidentul. De altfel, Lasca e printre aleșii care au mers la Ambasada Rusiei, alături de Șoșoacă.

Inițiativele celor menționați au privit, în principal, teme reluate, legi fără șanse de aplicare sau subiecte pe externe care contrazic linia diplomatică a României.

Unul dintre proiectele AUR (cu responsabil Claudiu Târziu) prevedea creșterea numărului de parlamentari în diaspora, la 37 de senatori și 83 de deputați. În prezent sunt 2 senatori și 4 deputați. Asta deși tot Alianța propunea reducerea numărului de parlamentari la 300 în așa-zisul program de guvernare.

Un alt proiect depus de formațiune este cel referitor la  interzicerea utilizării insectelor în producţia de hrană pentru populaţia umană, deși nu s-a pus în discuție în mod oficial vreodată un astfel de subiect.

În 2022, o parte a aleșilor AUR, printre ei fiind și George Simion, au depus „Legea suveranității“. Printre prevederi erau abrogarea legii referitoare la măsurile de combatere a pandemiei, interzicerea reclamelor la medicamente sau pedepsirea celor care folosesc un dispozitiv de „accesare sau manipulare a activităţii neuronale“. La rândul său, Diana Șoșoacă a depus un proiect care prevedea anexarea de teritorii de la Ucraina, cum e cazul nordului Bucovinei.

În schimb, atât cei din AUR, cât și unii aleși acum deveniți independenți au ieșit în evidență pentru comportamentul lor, departe de ceea ce prevede codul de conduită.

Scandaluri în Parlament și în afara lui

După intrarea în Parlament, simpatizanții AUR au organizat mai multe proteste, în mijlocul cărora s-a aflat chiar liderul partidului, George Simion, două dintre acestea, desfășurate în fața Parlamentului, degenerând. După un astfel de protest, Elena Ariadna Cîrligeanu, membră a forului de conducere al AUR, a fost prinsă la controlul de securitate din Parlament cu patru gloanțe folosite, explicația AUR fiind că erau suveniruri.

În cursul verii, partidul a fost din nou în centrul atenției după ce o minoră a acuzat că ar fi fost abuzată sexual la școala de vara a formațiunii, de către membri ai AUR.

Luni, AUR a ajuns iar în centrul atenției, după ce un consilier parlamentar al acestora a fost prins în flagrant, când primea 1.500 de lei pentru a pune o persoană pe lista de participanți la un congres. Imediat după flagrant, AUR s-a lepădat de el, fiind exclus din partid.

Schimbarea regulilor din Parlament

Modul cum s-au comportat aleșii AUR, în frunte cu George Simion, dar și senatoarea Diana Șoșoacă, i-au determinat pe cei din Coaliție, dar cu sprijin inclusiv de la USR, să schimbe regulamentul din Parlament. Astfel, pentru calmarea scandalagiilor au fost adoptate prevederi ca diminuarea indemnizației cu 50% pe 6 luni sau limitarea intervențiilor din plen la 10 secunde, precum și lăsarea fără personalul angajat la grupul parlamentar.

Aceste reguli nu au împiedicat-o pe Șoșoacă să aibă în continuare un comportament nepotrivit. De exemplu, în decembrie 2021, în plenul Parlamentului îl făcea „drogat“ pe Florin Cîțu, atunci președinte al Senatului. Și acesta e doar unul dintre cazuri, fiind în clinciuri cu numeroși parlamentari în cei trei ani: Adrian Solomon, Nicoleta Pauliuc, Csoma Botond etc.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite