Războiul lumilor: suveranişti vs. progresişti. Ce se întâmplă în România | ANALIZĂ
0Lupta între suveraniști și radicalii progresiști, vizibilă tot mai des în spațiul public internațional, încă nu e prezentă și în România, însă încep să prindă rădăcini asemenea curente, arată specialiștii.
Zilele acestea, în proximitatea României, la Budapesta, a avut loc a doua ediție a Conferinței Politice a Acțiunii Conservatoare, unde s-au reunit numeroși adepți ai zonei conservatoare mondiale, inclusiv adepți ai suveranismului. Premierul maghiar Viktor Orban a vorbit de „virusul ideologiei woke”, dezvoltat în „laboratoarele progresiste”, care ar ataca națiunile. La rândul său, fostul președinte american Donald Trump a transmis un mesaj în care a spus că mișcarea conservatoare este angajată într-o „luptă istorică împotriva marxiştilor, globaliştilor şi comuniştilor din întreaga lume”. „Noi toţi, atât în Europa, cât şi în America, trebuie să luăm atitudine împreună pentru a ne apăra cultura, graniţele, valorile iudeo-creştine, identitatea noastră şi modul nostru de viaţă de cei care vor să distrugă naţiunile noastre iubite”, a completat Trump.
La nivel internațional este tot mai mult prezentată lupta între două mari curente, cel conservator, inclusiv cu componenta sa suveranistă, și cel progresist, care îmbrățișează la rândul său unele forme radicale. Dacă în cazul suveranismului observăm personalități ca Viktor Orban sau Donald Trump ca exponenți, dar și un sprijin de culise venit dinspre Rusia, pentru pătrunderea ideilor în Europa Centrală și Est și eventuale încercări de destabilizare a statelor, în cazul progresismului sunt văzuți ca exponenți o aripă a politicienilor democrați americani, dar și personaje din lumea afacerilor, cum e deja celebrul miliardar George Soros.
Cine sunt pe hârtie suveraniștii și radicalii progresiști
Suveraniștii se trag din zona conservatoare, fiind adepții unei mișcări unde accentul e pus pe apărarea suveranității naționale, inclusiv a cetățenilor din cadrul unei țări, și prin neacceptarea unei sau unor structuri suprastatale, cum este, de exemplu, cazul UE. De asemenea, se autodefinesc drept opozanți ai progresiștilor, încercând să aibă mesaje pro-familie, pro religia majoritară dintr-un stat și anti-LGBTQ. Pe de altă parte, mișcarea progresistă urmărea inițial dezvoltarea societății prin reforme sociale bazate pe pretinse progrese în știință, tehnologie, dezvoltare economică și organizare socială, fiind pro-minorități de orice tip, pro-migrație, incluziune socială a categoriilor defavorizate și așa mai departe. Ulterior, unele forme s-au radicalizat, fiind pentru ștergerea oricăror forme de diferențiere între categoriile de persoane, reinterpretarea istoriei și, mai recent, lupta pentru eliminarea din spațiul public a oricăror referințe la persoane care ar fi sprijinit mișcările coloniale din ultimele secole. Curentul extremist cel mai cunoscut în prezent este „woke”.
În acest context, „Adevărul” a încercat să analizeze cât de mult a avut loc pătrunderea la nivelul societății românești a curentului suveranist, dar și a formelor radicale de progresism, cu care se confruntă mai ales țările occidentale (Statele Unite, Franța, Marea Britanie).
Confuzia domnește în România
Sociologul Alfred Bulai consideră că în România electoratul nu are de ales între două sau mai multe curente cărora să le corespundă partide, cu o ideologie bine definită, ci ne confruntăm cu o confuzie generală. „În general, sunt două chestiuni în privința electoratului: una e ce declară, dacă declară, și alta ce face. Profilul unei părți considerabile a românilor este de stânga: să dea statul, să-l sprijine. Dar el ar vota fără probleme partide cu valori conservatoare”, a precizat sociologul.
De altfel, în urmă cu un an, un sondaj al INSCOP Research arăta că peste 65% dintre români ar vota un „partid naționalist, care promovează valorile religioase și susține familia tradițională”. În România, partide ca PSD, PNL, Forța Dreptei, UDMR și AUR țintesc electoratul conservator, prin programele și declarațiile lor, în timp ce zona progresistă e vizată de USR și de câteva partide cvasi-inexistente ca REPER sau VOLT.
„Putem vorbi de o înclinație la noi spre valori mai conservatoare. Întreaga istorie de după 1989, dar și toate evenimentele din trecutul recent au condus spre acest lucru. E greu de vorbit de doctrine politice. Partidele noastre, chiar și cele clasice, umblă după diverse electorate. În politica noastră contează temele, rar ideologia. (...) Putem spune că așa cum arată agenda, că există o majoritate mai consistentă spre valori conservatoare”, a precizat pentru „Adevărul” Adi Zăbavă, analist și consultant politic.
Diferențele între români și occidentali, ca percepție a ideologiei, e subliniată de Alfred Bulai. „Un director de școală mai deschis la mine și atent la ce se întâmplă se declară liberal la noi, deși el e angajat la stat. În, schimb, avem mici afaceriști locali, care normal ar fi să fie liberali, dar ei încearcă să prindă afaceri cu statul”. Bulai a dat și exemplul studenților și tinerilor cu studii superioare. „Studenții care sunt oriunde în lume sunt de stânga, la noi au fost anti-PSD și cam așa rămân, pentru că așa s-au croit luptele din anii 90”. Pe de altă parte, sociologul recunoaște că la nivel de electorat prind mai bine partidele care au valori din zona conservatoare (religie, Biserică, familia) și acolo caută majoritatea formațiunilor să-și strângă voturile. De aceea, și insistența mesajelor care încă nu sunt racordate la teme frecvente din Occident, ci axate mai ales pe probleme locale.
Suveraniștii, mai cu patos
„La noi, mai degrabă sunt mai activi oamenii din zona naționalistă. Au un pic de patos revoluționar față de ceilalți. Dar noi nu avem formule radicale, nici din punct de vedere al manifestării publice, de discurs, nici să treacă la acțiune. La noi sunt proteste pașnice, nu sunt ca în Occident. Nu am văzut niciun gen de mișcarea radicală. Nu vă uitați la ce face AUR. Că ei fac puțină gălăgie și atât”, a precizat Alfred Bulai, referindu-se la formele radicale ale zonei conservatoare și progresiste.
La rândul său, Adi Zăbavă consideră că mai prezentă e zona suveranistă față de cea radical progresistă. „Putem spune că în zona de extremă dreapta e o apetență mai mare. Și chiar o idee efervescentă mai mare. Nu am văzut de partea cealaltă vreo mișcare, dar poate nu am fost suficient de atent”, a precizat analistul politic. De asemenea, Zăbavă a subliniat că zona suveranistă e un electorat vizat de AUR, dar că „întreg bazinul nu e capacitat de AUR, fiind loc și de alte partide de buzunar”.
Cât de periculoase sunt
Sociologul Alfred Bulai a atras atenția asupra unui element pe care îl vede esențial pentru România. „Aveți 4 milioane de români care sunt în străinătate. Sunt populația activă tânără. Așadar, aveți un deficit de populație uriaș. Exact acei oameni pe care poate i-ai vedea în stradă. În multe localități baza celor tineri e undeva la 40-50 de ani. Cine să iasă în stradă?”, s-a întrebat retoric sociologul, arătând spre Franța, unde există o delimitare ideologică mult mai pronunțată.
La rândul său, Adi Zăbavă a punctat că orice mișcare extremistă e periculoasă, însă depinde de modul de acțiune. „Ca cetățean pot spune că orice curente extremiste sunt periculoase, prin mesajele pe care le transmit (...) Efervescența unor mesaje care îndeamnă la diferite acțiuni, dincolo de legi, sunt periculoase. Ce diferă față de acum un an, cinci ani, zece ani etc. e faptul că toate aceste curente sunt acum pe agenda mainstream, iar toată lumea poate avea acces ele, prin intermediul internetului”.
Reprezentantul BOR, critici la adresa ambelor tabere
Purtătorul de cuvânt al BOR a avut mesaje critice atât la formele radicale de progresism occidental, în care este încercată o rescriere a trecutului și eliminarea unor valori, inclusiv cele religioase, dar și față de cei care se pretind falși conservatori. „Ideologii mai vechi sau mai noi se ocupă cu ștergerea memoriei publice de lungă durată, cu extirparea pe multe căi a reflexelor și valorilor morale menite să ne ajute în onorabila supraviețuire meta-fizică ca persoane compuse din suflet etern și trup muritor, care, cândva, va învia și el. Este ceea ce se consumă azi agresiv în paradigma progresismului ideologic cristofob, dar, prin malformare, caricaturizare și diluare, inclusiv în zona teatralității «conservatoare» cu iz filetist creștin”, a punctat Vasile Bănescu.
Reprezentantul BOR s-a referit și la zona conservatoare-suveranistă. „Există însă oameni care defilează cu panaș creștin care îmbracă și dezbracă stridente haine politice, ideologice, confesionale și culturale. Oameni care s-ar dezbrăca și îmbrăca oricând și cu orice doar pentru a parveni public, doar pentru a se instala cât mai confortabil în fotoliul «celor văzute». Oameni care vorbesc cu ceasurile despre modele, dar aleargă apoi după adecvarea la «modele» politice ale zilei, oricât de ridicole sau respingătoare ar fi acestea”, a completat reprezentantul BOR, dând de înțeles că aria de aplicare e atât politică, dar și religioasă. În ultimul an au fost contre atât cu AUR (ca partid politic), dar și cu personaje ca ÎPS Teodosie (ca reprezentant al Bisericii, cu mesaje controversate, uneori chiar de apreciere față de Vladimir Putin).
Se încarcă comentariile...
