BBC: România votează din nou. Alegeri reluate după o anulare controversată, sub presiunea unei mize geopolitice majore
0La șase luni după ce primul tur al alegerilor prezidențiale a fost anulat în urma unor acuzații grave de fraudă și ingerință externă, România revine astăzi la urne. Alegerile de duminică sunt mai mult decât un exercițiu democratic: sunt o oglindă tensionată a unei societăți polarizate, plasată într-un nod strategic între interesele Vestului, presiunile Rusiei și fragilitățile interne, scrie BBC.
Pe 24 noiembrie, un personaj excentric, Calin Georgescu, a ieșit surprinzător pe primul loc, cu un discurs mistic și suveranist care a captat frustrările adunate în ultimele două decenii. Rezultatul însă a fost invalidat rapid, în urma unor sesizări privind fraudă electorală și implicare rusească. Intervenția dură a vicepreședintelui american JD Vance, în februarie, a adâncit ruptura: un mesaj clar că Washingtonul nu privește cu indiferență ce se întâmplă la marginea estică a NATO. Cu toate acestea, Georgescu nu a fost acceptat în cursa de azi.
În acest nou tur de scrutin, bătălia se dă între George Simion, liderul naționalist și vocal al AUR, și trei candidați din zona de centru: Nicușor Dan, primarul Bucureștiului cu imagine de tehnocrat incoruptibil; Crin Antonescu, liberalul reactivat ca reprezentant al alianței de guvernare PSD-PNL; și Elena Lasconi, independentă cu susținere crescută din zona urbană educată. Alte șapte nume completează lista, însă lupta reală se anunță între primii patru.
Dacă niciun candidat nu va obține peste 50%, se va organiza un tur doi pe 18 mai.
„Nu e vorba despre un candidat sau altul. Este despre fiecare român care a fost mințit, ignorat, umilit și care tot mai are puterea să creadă și să-și apere identitatea și drepturile”, a scris Simion vineri, pe rețeaua X.
Sondajele — mereu imprecise în România — sugerează că liderul AUR ar putea câștiga primul tur, dar s-ar confrunta cu dificultăți serioase într-un al doilea tur, fie în fața lui Dan, fie a lui Antonescu. Rezultatul este așteptat cu îngrijorare în capitalele europene, la Washington, Kiev și Moscova.
România joacă un rol critic în arhitectura de securitate a flancului estic al NATO
Deveselu, baza antirachetă americană, și cele trei aerodromuri strategice de la Câmpia Turzii, Mihail Kogălniceanu și Borcea, fac parte din mecanismul de descurajare al Alianței. Grânele ucrainene tranzitează Marea Neagră prin apele teritoriale românești. Piloți ucraineni se antrenează în România pe avioane F-16. Iar forțele navale românești asigură dragajul pentru ca aceste rute să rămână deschise.
În acest context, decizia administrației Trump de a suspenda brusc programul de eliminare a vizelor pentru români, chiar înaintea alegerilor, a fost percepută ca un semnal rece de reevaluare strategică. „Uitați de orice sprijin pentru Ucraina, dacă Simion ajunge la Cotroceni”, avertizează George Scutaru, expert în securitate de la New Strategy Center. În calitate de președinte, liderul AUR ar putea bloca decizii în CSAT și ar avea un cuvânt greu în orientarea politicii externe.
Tema sprijinului pentru refugiații ucraineni a fost recurentă în discursul său — nuanțat, dar constant critic. Simion neagă orice simpatie pro-rusă.
Pe aleile răcoroase din grădinile Palatului Cotroceni, în plină după-amiază de mai, vizitatorii se bucură de o rară deschidere către public oferită de președintele interimar Ilie Bolojan. Irisi albi și violeti, castani seculari în floare, fanfară militară între straturi de panseluțe. Clădirea, cândva mănăstire, apoi reședință regală, pare azi o scenă simbolică pentru o țară la răscruce.
„Nu-l văd pe Simion aici...”, declară BBC Ionuț, scriitor de satiră, privind spre fațada solemnă a palatului. A votat cu Simion în noiembrie, din revoltă față de tergiversarea aderării la Schengen și dezamăgirea față de președintele Iohannis. Dar România a intrat în spațiul Schengen și pe zona terestră pe 1 ianuarie, iar Iohannis s-a retras.
„Oamenii nu mai sunt la fel de furioși acum”, crede el. Fiicei sale i-a spus că va vota cu Nicușor Dan, dar nu s-a decis complet.
Ana, consultant în management, venită cu familia, susține și ea candidatura lui Dan: „Vreau o continuitate în apropierea de Europa, dar o schimbare în lupta cu corupția. Noi, tinerii, nu ne mai regăsim în partidele vechi.” O viziune pe care o împărtășește parțial și Simion, dar dintr-o direcție total opusă.
Diaspora, în mod tradițional greu de anticipat, a început deja să voteze masiv — în Spania, Italia, Germania și Marea Britanie. Un milion de alegători înregistrați care ar putea înclina balanța.
România a mai trecut prin momente critice. Dar rareori cu o miză atât de mare, într-un context regional atât de exploziv. Cotroceniul a devenit, din nou, centrul unei alegeri despre identitate, direcție și cine suntem în Europa anului 2025.
Se încarcă comentariile...
