Analiză Rolul rețelelor de socializare în politică. Expert în comunicare: „Ajungem să nu mai știm care este adevărul absolut”

Rețelele de socializare au devenit instrumente indispensabile în viața de zi cu zi, inclusiv în comunicarea politicǎ, modelând implicarea civică și politica. Experții atrag atenția asupra efectelor nocive pe care le pot avea.

Rețelele de socializare, unele dintre cele mai folosite canale de informare FOTO Shutterstock

Radu Delicote, expert în comunicare publică, atrage atenția că rețelele de socializare au ajuns un instrument de informare, unde informațiile sunt preluate de consumatori în funcție de algoritmi.

„Rețeaua de socializare este hiper-relevantă. Problema este că mediul, fiind atât de acid și nivelul de asalt de informații fiind atât de crescut, oamenii au tendința să nu mai verifice informația, se propagă foarte mult mesaj negativ, foarte mult fake-news, și ajungi la un moment dat să nu mai poți comunica, să zic eu, relevant. De ce? Pentru că cei mai mulți dintre consumatorii de social media, de fapt, își caută știrile sau caută să se informeze de pe social media. Ori social media în sine este construit algoritmic doar să vândă, doar să creeze emoții, nicidecum să informeze”, punctează expertul în comunicare publică.

La fel ca în cazul consumatorilor de informație, și politicienii s-au mutat pe Facebook, Instagram și, cel mai recent, pe Tik Tok, medii de comunicare care nu întotdeauna sunt folosite într-un mod corect: „Totdeauna, comunicarea are mai multe fețe și oamenii politici își vor folosi toate canalele, și nu e un lucru rău, pentru a prezenta niște povești în termenii proprii. Pentru că, de fapt, discutăm de marketing. Comunicarea este o artă de marketing. Și atunci, marketingul fiind puternic emoțional în mediul politic, ai nevoie de toate atu-urile pe care le poți pune pe masă, inclusiv pentru a-ți câștiga, să zic așa, opinia publică de partea ta atunci când ai o negociere, fie ea politică”.

„Se creează falie, se creează rupere și automat cetățenii vor reacționa mai devreme sau mai târziu prin scăderea încrederii - Radu Delicote, expert comunicare publică

Folosirea rețelelor de socializare creează o prăpastie între cetățeni și politicieni, accentuând de multe ori încrederea în instituții, mai explică expertul în comunicare publică:

„Problema este că ajungem, de fapt, să nu mai știm noi, ca și consumatori de social media, care este adevărul absolut. De ce? Pentru că nu mai avem acces la oamenii politici în sensul clasic al cuvântului sau la oamenii din administrație așa cum aveam acum 10 ani de zile. Nu mai vedem dezbateri. (...) Vedem doar conflicte, vedem doar poziționări acide. Și atunci, acest tip de abordare, deși ajută algoritmii social media, va distruge și erodează foarte mult încrederea instituției, încrederea mediului politic, încrederea în actorii politici. Ceea ce se și vede în sondajele de opinie de astăzi.

Ambele tabere, deci și oamenii politici și cetățenii, se distanțează unii de alții când ar trebui să lucreze extrem de apropiat, de fapt. Pentru că oamenii politici sunt, de fapt, angajații cetățenilor. Niciodată invers. Trebuie să reprezinte interesele cetățenilor, conform statutului constituțional. Ori, în momentul de față se creează falie, se creează rupere și automat cetățenii vor reacționa mai devreme sau mai târziu prin scăderea încrederii, prin nemulțumire, prin foarte multe chestii conexe”.

Surse oficiale nu sunt neapărat politicienii, cât instituțiile – Ciprian Cucu, expert în dezinformare

Ciprian Cucu, expert în dezinformare, atrage atenția că „social media este o unealtă și că aceasta, ca orice altă unealtă, poate fi folosită mai bine sau mai puțin bine”.

Expertul punctează că trebuie făcută o diferență între sursele de informare: „Surse oficiale nu sunt neapărat politicienii, cât instituțiile. Aici e un pic o discuție lungă referitoare la diferența între instituție și persoană. (...) Cred că cel mai simplu ca să înțelegem, de exemplu, avem încă amintirea COVID, unde era nevoie de informații coerente, clare, bazate pe ceea ce găsește știință. Astfel de informații clar trebuie să vină instituțional, de la DSP-uri, de la ministere.

Cred că e dificil de făcut diferențierea asta între persoană și funcție. Dar când vorbim de informații oficiale, m-aș uita mai mult la informațiile care sunt asumate instituțional, și nu la opiniile politice ale unor lideri politici, că alea sunt opinii politice care pot să fie mai bine argumentate sau mai puțin argumentate, dar nu sunt tot timpul neapărat informații faptice sau care pot fi validate din punct de vedere faptic”.