Revolutionarii i-au pupat mana lui Ion Iliescu

Ion Iliescu a fost ales de Congresul extraordinar presedinte de onoare al Blocului National al Revolutionarilor din Decembrie '89. In timpul votului cu mana sus, doar unul dintre cei 2.000 de

Ion Iliescu a fost ales de Congresul extraordinar presedinte de onoare al Blocului National al Revolutionarilor din Decembrie '89. In timpul votului cu mana sus, doar unul dintre cei 2.000 de revolutionari prezenti la Palatul Parlamentului si-a exprimat nemultumirea: "Rusine! Mainile jos!", a strigat el, cu agresivitate. Desi ignorat de participanti, momentul nu a picat deloc bine presedintelui Iliescu. "Eu nu tin la functii si, daca cineva are obiectii, nu ma intereseaza. Eu ma consider un soldat de rand in batalia pentru desavarsirea Revolutiei in folosul tuturor cetatenilor romani", a ripostat presedintele Iliescu. Acest incident a fost atenuat de efuziunea unui alt revolutionar, care, la plecarea presedintelui, s-a repezit la el si i-a sarutat mana, urandu-i sanatate si sa-l ajute Dumnezeu. Ion Iliescu a vorbit revolutionarilor mai bine de o ora, fiind intrerupt periodic de aplauze si scandari ale cuvantului "unitate" si ale numelui sau, ca in vremurile bune.
Revolutie sau lovitura de stat?
Discursul prezidential a atins puncte sensibile ale lui decembrie '89. "Campania de denigrare a revolutiei in ajunul celei de a 14-a aniversari este josnica, imorala, indecenta si antinationala. Denigreaza Romania si prestigiul ei", s-a infierbantat Ion Iliescu. El a definit notiunea de lovitura de stat ca fiind schimbarea oamenilor, nu a sistemului si a demonstrat ca in Romania a fost o revolutie. "Daca ar fi izbutit o lovitura de stat care sa-l inlature pe Ceausescu, s-ar fi evitat varsarea de sange. N-a fost sa fie. Comunicatul FSN din 25 decembrie '89 proclama incetarea activitatii tuturor institutiilor, precum si abandonarea rolului conducator al unui singur partid, alegeri libere, separarea puterilor, reorganizarea economiei pe criterii de piata, inlaturarea izolarii internationale a Romaniei. Seamana asta cu o lovitura de stat, cu inlocuirea conducatorilor cu altii in aceleasi structuri de stat?", s-a intrebat, retoric, Iliescu.
Rolul KGB in revolutia romana, o exagerare
"Fabulatii!", a conchis presedintele. Apoi a continuat: "Ca serviciile secrete au fost prezente si in Romania este un lucru de la sine inteles. Ele sunt prezente tot timpul, oriunde. Sa pui insa pe seama lor schimbarile de sistem intr-o societate este prea mult". Iliescu a afirmat ca KGB nu a mai avut putere in Romania inca din anii '60. "Revolutia romana a fost opera poporului roman. Ea apartine poporului. Nu a fost gandita in '89 in birouri, a fost rezultatul unei crize profunde a sistemului. Guvernantii nu au mai putut guverna, iar guvernatii nu s-au mai lasat condusi. Asta s-a petrecut in Romania in '89", a transat Iliescu problema.
Executia lui Ceausescu - un act revolutionar necesar
Pe cai ocolite, Ion Iliescu a admis ca executarea in pripa a cuplului Ceausescu poate fi considerata o eroare, chiar daca aceasta solutie era unica in acel moment. "Ar fi fost bine sa-i asiguram securitatea si sa facem procesul in conditii normale. Politic ar fi fost bine. Dar nu puteam stapani confruntarile militare. Existau zvonuri despre trupe de comando care vor sa-l elibereze. Vedeam asemenea miscari si astfel s-a impus situatia. A doua zi dupa executie au incetat confruntarile militare. Procesul si executia au fost un act revolutionar pentru a deschide calea revolutiei", a explicat presedintele Iliescu.
Legea recunostintei, in locul Legii 42 a privilegiilor
La 14 ani de la Revolutie, revolutionarii vor primi in dar Legea recunostintei, care va inlocui Legea 42. "Este o lege decenta care nu asigura privilegii si are toate sansele sa fie promovata in procedura de urgenta pana la sfarsitul acestei sesiuni", a promis Ion Iliescu. Anul viitor, la a 15-a aniversare, in Piata Revolutiei se va dezveli un mare monument. Presedintele Iliescu a anuntat ca Ministerul Culturii va initia un concurs de conceptie a acestei lucrari. Intuind anumite perceptii din societatea romaneasca, presedintele Iliescu a tinut sa remarce, in treacat, ca nici una din dificultatile momentului, cum ar fi saracia, coruptia nu tin de revolutie. Toate aceste procese comporta o alta discutie, in care seful statului nu a intrat, promitand ca o va face cu alte ocazii.