Retorica anti-Occidentală a crescut în România după izbucnirea războiului: Partidele naționaliste, ca ciupercile după ploaie

În contextul războiului din Ucraina și al alegerilor care se apropie, România are tot mai multe partide de buzunar cu programe politice nu doar naționaliste, ci și cu retorică anti-Occident ori chiar adepte ale teoriilor conspirației.

Diana Șoșoacă și Mihai Lasca FOTO: Mediafax și Inquam Photos

Datele de la Tribunalul București, unde sunt depuse documentele pentru înființarea unui partid, arată că instanța a acceptat apariția a nu mai puțin de 33 de partide în 2022 și cinci în 2023. Dintre acestea, o bună parte, adică peste o treime, au mesaje anti-UE, anti-NATO și împotriva a tot ce ține de valorile occidentale. 

Pe lista suveraniștilor sunt formațiuni ca ROEXIT, Partidul Patrioților Qanon, Partidul SOS sau Partidul „Patrioții Poporului Român“ (PPR). „ROEXIT înseamnă ieșirea din Uniunea Europeană și din alte organizații care ne vor «binele», cum ar fi Fondul Monetar Internațional de la care ne împrumutăm cu dobânzi mari. Partidul ROEXIT dorește ca românii să preia din nou controlul asupra propriei țări. Uniunea Europeană, firmele lacome și ordinele externe fac rău României“, este descrierea pe care și-o fac cei de la Partidul ROEXIT. Reprezentanții formațiunii dau și zece „motive“ pentru ieșirea din UE. Un asemenea motiv este faptul că „UE și implicit spațiul Schengen pot aduce vulnerabilități la granițele României. România are nevoie de granițe puternice, apărate și controlate de noi“. De asemenea, în celelalte este o pledoarie pentru a nu mai importa produse alimentare din exterior, nici energie. Și măsurile propuse sunt bombastice: „anularea“ tuturor pensiilor speciale, anularea tuturor ajutoarelor sociale, confiscarea averilor care nu pot fi justificate sau „naționalizarea legală“ a distribuției de energie.  

Lupta cu „Sistemul Ocult Mondial”

O altă formațiune e Partidul Patrioților Qanon. PPQ „își propune să reprezinte mesajul patriotic sănătos, fără discriminări de niciun fel și să unească românii care cred cu tărie în valorile patriotismului“. PPQ denunță o conspirație globală, cu ramificații în România. „Ce fel de conducători sunt aceștia, care-și sugrumă propriul poporul, care își folosesc poporul ca slugă față de Sistemul Ocultist Mondial? Ce fel de «lideri» politici sunt aceștia, care-și disprețuiesc neamul în care s-au născut? Și ridică minciuna la rang de adevăr, de către o clasă politică formată din lepădături, trântori crescuți asemenea unor căpușe ce sug la sânul bietei noastre țări, devenită plăpândă și fără vlagă de-atâta stors“, este o explicație pentru venirea PPQ la guvernare, potrivit prezentării de pe propriul site. Partidul se luptă cu statele occidentale (care fac parte din „Oculta mondială“), este pro grupul BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) și anti-Ucraina. 

„Legi criminale”

PPR îl are drept lider pe Mihai Lasca, deputat adept teoriilor conspirației, antivaccinist și cu mesaje anti-Occident. Lasca face parte din grupul de patru parlamentari care au mers la Ambasada Rusiei, în martie 2022, pentru a negocia neutralitatea România. Cu prilejul protestului din fața Parlamentului de săptămâna trecută, Lasca era deputatul care țipa că vor fi duși în lagăre copiii luați de stat. „Am cerut trădătorilor, atât din stradă, cât și de la tribuna Parlamentului, respingerea legii criminale impuse de Bruxelles-UE marionetelor de serviciu! Nu vom permite ca, copiii României să ajungă în paradisul pedofililor din UE!“, puncta Lasca într-un mesaj pe Facebook.

De asemenea, foarte activ prin intermediul liderului său, senatoarea Diana Șoșoacă, este Partidul S.O.S. Șoșoacă este una din cele mai zgomotoase voci în ceea ce privește încetarea războiului din Ucraina, prin cedarea de teritorii de către Kiev, unele inclusiv României, dar și adeptă a mesajelor anti-UE. Mai mult, Șoșoacă se evidențiază și prin ridicarea constantă a tonului în Parlament.

Inclusiv etnicii maghiari au reprezentanții lor de factură naționalistă. Forța Civică Maghiară este condusă interimar de József Kulcsár-Terza, deputat care a depus de mai mult ori proiecte în Parlament privind autonomia Ținutului Secuiesc. Un al doilea partid e Alianța Maghiară din Transilvania, rezultat din fuziunea a două formaţiuni și care e condus de un deputat care anul trecut depunea un proiect de lege în Parlamentul României ce copia tendințele anti-LGBT ale Guvernului de la Budapesta.

2023, un an „promițător”

Și în 2023 au fost înfiinţate partide suveraniste. Partidul Mișcarea România Suverană (MSR), înființat la final de martie 2023, este formațiunea pe care ar susţine-o Liviu Dragnea. „Partidul MIȘCAREA ROMÂNIA SUVERANĂ este un partid democrat, suveranist, social și creștin, o voce a tuturor românilor iubitori de neam și țară pentru care România înseamnă ACASĂ! Proiectul MRS s-a născut din dorința acută de a face din România o țară demnă și respectată în lume. De aceea, luptăm pentru redobândirea independenței și suveranității politicii de stat, pentru protejarea familiei tradiționale, a producătorilor români, a unei dinamici a societății bazate pe integritate, profesionalism și valorile românești care au creat românul și România“, este descrierea de pe site, unde apare mare fotografia lui Liviu Dragnea. Fostul lider PSD nu este printre cei care au fondat formațiunea. 

Analist: Important e ce facem ca să contrabalansăm

Consultat de „Adevărul“, analistul politic George Jiglău susține că posibilitatea ca aceste formaţiuni să ajungă în Parlament este redusă, însă atrage atenția asupra mesajelor pe care le propagă.

„În același timp este genul de zonă unde e clar că este un fel de luptă pentru zona aceasta de propagandă, care include tot felul de mijloace de purtare a conflictelor neconvenționale, genul ăsta de zonă de unde se formulează mesaje care ajung în spațiul public, mass-media, zona online“, a afirmat Jiglău, menţionând că este importantă reacţia partidelor care se declară pro-occidentale. 

„Ce fac ele dacă partidele astea anti-democratice sunt din ce în ce mai multe și mai convingătoare? Aici cred eu că este esențial, să vedem că există tot atâta energie investită în mesaje care susțin democrația, apartenența la UE pe câtă energie este pentru a submina instituțiile astea. (...) Interesul celor care se opun democrației europene va fi tot timpul, important este ce facem ca să contrabalansăm“, a declarat analistul.

Formațiuni apărute în urma sciziunilor

În 2022 au apărut și două formațiuni care au fost înființate în urma sciziunilor din partide mai mari. Mai precis, un prim partid este Forța Dreptei, condus de Ludovic Orban, apărut în urma plecării a unui grup de liberali din PNL, odată cu asocierea formațiunii liberale cu PSD, pentru Guvernul Ciucă. Celălalt partid este REPER, fondat de mai mulți foști USR-iști, majoritatea europarlamentari, care de curând a avut primul congres și care are doi copreședinți, Ramona Strugariu și Dragoș Pîslaru. Nu în ultimul rând, un partid nou apărut este Partidul NOI, al fostului premier Viorica Dăncilă. Partidul are un program care se bazează pe naționalism economic, ecologie și măsuri sociale. Așadar, latura naționalistă nu lipsește, inclusiv numele programului fiind: „NOI – un partid al iubirii de neam și de țară”..