Analiză Reorganizare în partide și calcule pentru noul guvern. Riscul reprezentat de partidul AUR în Parlament

După alegerile prezidențiale, necesitatea unui nou Executiv aduce calcule și mai complicate pentru cele patru partide pro-europene nominalizate de câștigătorul alegerilor prezidențiale Nicușor Dan. De partea cealaltă, rămas în conducerea opoziției, AUR și-ar putea întări forțele. 

FOTO Facebook / AUR

Pentru Nicușor Dan diferența la turul II al alegerilor prezidențiale față de scorul obținut în turul I este de aproximativ 4 milioane de votanți. Acum prima misiune pe care o are este formarea unui guvern pro-european, așa cum le-a promis celor care i-au acordat votul, incluzând chiar patru partide la guvernare. 

Dar dacă va rămâne singur în opoziție, AUR va constitui principala forță din Parlament în fața guvernării.

Schimbări în partidele mari

În pragul negocierilor pentru noul Executiv, partidele au intrat într-un proces de reorganizare. PNL este singurul care a început reforma din iarnă, prin demisia vechii conduceri după eșecul de la prezidențialele de anul trecut, urmând ca Ilie Bolojan să revină în conducerea interimară a formațiunii după interimatul de la Cotroceni. În USR reorganizarea este forțată de demisia fostei șefe Elena Lasconi, după ce a pierdut sprijinul formațiunii chiar în mijlocul alegerilor. La vârful partidului cele mai mari șanse le are Dominic Fritz. 

Schimbarea se aude și de la PSD, însă nu la fel de tare. Social-democrații au decis preluarea conducerii interimare de către prim-vicepreședintele Sorin Grindeanu, după ce Marcel Ciolacu a demisionat și din fruntea partidului, însă nu au schimbat întreaga echipă de conducere așa cum cereau mai mulți membri. 

Variantele Executivului pro-european

Principala variantă de lucru pentru formarea viitorului guvern include PNL, USR, UDMR și PSD, cu liberalul Ilie Bolojan în funcția de prim-ministru, cu care Nicușor Dan a discutat din prima zi după rezultatele obținute. Varianta ar lăsa în prim-plan în opoziție partidul condus de George Simion. 

O altă variantă este lipsa PSD de la guvernare. La începutul lunii, Marcel Ciolacu și-a dat demisia din funcția de premier, după ce PSD a votat să ieșirea de la guvernare. Acum, cu Grindeanu interimar în conducere, partidul își păstrează opțiunea de a rămâne în opoziție, urmând să decidă după consultări, care nu pot avea loc mai devreme de 26 mai, adică ziua în care ar urma să fie învestit în funcție noul președinte. Exprimându-și dorința ca PSD să vină într-o guvernare pro-occidentală, chiar Nicușor Dan a subliniat că „este nevoie de o clarificare internă la PSD”. 

Misiunea de acum nu este una nouă. Cele patru partide au mai negociat un Executiv în decembrie. Atunci USR a rămas în afara calculelor. Acum partidul cere reducerea cheltuielilor de funcționare ale statului român, transparență și competență. „Noi nu o să putem să facem parte dintr-un guvern care să nu aibă oameni credibili în frunte, care să nu-și asume reforme reale și care să nu-și asume să îndrepte situația bugetară a României. Politica trebuie să livreze pentru oameni - în toată țara și dincolo de hotare. Și asta nu a reușit guvernul până acum. USR va intra într-un guvern care va reuși aceste lucruri”, a explicat Ionuț Moșteanu, purtător de cuvânt al USR.

„Cred că o să conștientizăm din nou cât de puternic este, de fapt, curentul suveranist în România”- George Jiglău, politolog

Politologul George Jiglău amintește de încercarea eșuată a celor patru formațiuni politice de a ajunge la o înțelegere în privința unui guvern pro-european în iarnă. Atunci diferențele majore dintre formațiuni și-au spus cuvântul, context în care s-ar putea regăsi din nou. 

„Dacă nu se schimbă ceva radical în felul în care interacționează între ei, ca partide, în interiorul partidelor, că și acolo sunt conflicte, nu numai între partide, și în ultimă instanță asta să se transpună într-un mod mult mai serios și mai responsabil, și mult mai bine de a comunica către public, lucrurile nu o să arate foarte diferit”, explică politologul George Jiglău. 

În același timp, potrivit politologului, situația de la alegerile prezidențiale, în care PNL și PSD nu au reușit să își ducă candidatul de două ori în turul II, se datorează și erodării din ultimii ani la guvernare, lucru care se poate repeta: „Oricine e la guvernare în perioada asta o să aibă de suferințe, inevitabil. Va trebui să se întâmple ceva foarte diferit în felul de a guverna, de a face politică și de a comunica al acestor partide. (…) Inevitabil cred că va mai apărea o erodare”.

Creșterea curentului suveranist

În context, partidul AUR rămas vârful opoziției, după ce a reușit și să își ducă candidatul în turul II al alegerilor prezidențiale, are spațiul și șansele necesare să crească.

„Au șanse și au timp să producă și alte figuri, mai ales dacă rămân în opoziție. (…) Mai degrabă văd premisele ca actualele partide să slăbească și asta nu poate decât crește curentul suveranist. (…) Cine va fi în opoziție o să aibă oarece răgaz și cred că va intra cu multe avantaje în perspectiva alegerilor din 2028. (…) Să nu uităm că totuși vorbim de 5 ani de când avem AUR în Parlament și e un partid care s-a mai profesionalizat, s-a mai structurat, și-a creat destule ancore în teritoriu, a făcut destul teren prin țară, deci își construiește acea putere pe care o avea în trecut PSD și pe care nu o mai are. (…) AUR și ceilalți din Parlament nu prea au de ce să scadă foarte mult”, mai explică George Jiglău.

.