Cum a relaxat Parlamentul legislația privind tratarea consumatorilor de droguri

0
Publicat:

Cu toate că pe de o parte a înăsprit pedepsele pentru consumul și traficul de droguri, tot Parlamentul e cel care a deschis portița pentru o relaxare a legislației privind tratarea și reintegrarea celor afectați de acest flagel.

Modificările legislative au trecut cu o largă majoritate FOTO Mediafax
Modificările legislative au trecut cu o largă majoritate FOTO Mediafax

Pe 5 martie 2023, intrau în vigoare noi modificări ale Legii privind prevenirea și combaterea traficului și consumului ilicit de droguri. Totul venea în urma unei inițiative depuse în 2019 de zeci de aleși ai PSD, USR, PMP, ALDE, minorități și PNL. Creșteau pedepsele pentru cultivarea, oferirea, vânzarea, transportul, cumpărarea și deținerea pentru trafic a diferitor droguri. Pentru drogurile de risc, cum e cazul canabisului, limitele de pedeapsă au fost ridicate de la 2-7 ani la 3-10 ani. Pentru drogurile de mare risc, cum ar fi heroina sau cocaina, pedepsele creșteau la 5-15 ani, de la 5-12 ani.

Însă tot în această inițiativă era modificată prevederea legată de evaluarea unei persoane urmărită penal pentru cultivarea, traficul sau deținerea de droguri și eventuala punere a sa sub asistență specializată. „În cazul săvârșirii infracțiunilor prevăzute la art. 4, procurorul dispune, în termen de 5 zile de la efectuarea în continuare a urmăririi penale, cu consimțământul scris al consumatorului, evaluarea acestuia de către centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, în scopul includerii lui în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri”, prevede noua formă a legii.

Pe de altă parte, până în martie, prevederea legislativă era mult mai restrictivă, adică procurorul era cel care dispunea, în termen de 24 de ore de la începerea urmăririi penale, „evaluarea consumatorului de către centrul de prevenire, evaluare și consiliere antidrog, în scopul includerii acestuia în circuitul integrat de asistență a persoanelor consumatoare de droguri”.

Noua schimbare a articolului 19, alineatul (1), a fost prevăzută în proiectul de lege încă de la depunerea sa, iar în niciuna dintre comisiile de la Cameră sau Senat nu a suferit modificări, aleșii fiind de acord cu noua formă.

Ce spune inițiatoarea

„Adevărul” a stat de vorbă cu principala responsabilă de inițiativă, cea care a venit și cu modificarea privind partea de consiliere și reintegrare, adică Lavinia Cosma, ex-deputată a USR. „A fost o discuție cu instituțiile publice – DIICOT, Poliție, inclusiv Ministerul Sănătății. S-a ajuns la concluzia că e nevoie de acordul, de consimțământul persoanei respective, în tot acest proces. Până la urmă e vorba de tratarea unei adicții. E nevoie să vrea și persoana în cauză. Așa s-a considerat de toate părțile. Eu, în calitate de parlamentar, cu drept de inițiativă legislativă, am transpus concluzia întâlnirilor”, a explicat fosta deputată.

În situația de față, și Cosma consideră că ar trebui remodificat articolul, fiind apanajul aleșilor din acest mandat: „Acum, dacă mă întrebați și văzând ceea ce se întâmplă acum, cred că ar trebui modificat iar și obligată persoana să meargă la terapie, consiliere”, completează Cosma.

Cum vede Coaliția situația

„Adevărul” a încercat să obțină și punctele de vedere ale reprezentanților Coaliției, cei care dețin majoritatea în Parlament, în contextul în care sunt posibile noi modificări legislative. Contactat de „Adevărul”, pentru o poziție pe tema eventualei modificări a articolului referitor la consiliere, președintele Comisiei juridice din Senat, liberalul Cristian Niculescu-Țâgârlaș, a precizat: „În ultima săptămână din august avem permanență la Comisia juridică din Senat. Deci, probabil vom discuta și o temă ca aceasta, mai ales fiind contextul de acum. Nu vă ascund că am fost contactat și de la Cameră Deputaților exact pe legea aceasta, deci e un subiect de interes. Probabil vor exista discuții în curând, dar doar după 4 septembrie, când începe și sesiunea parlamentară”.

La rândul său, liderul deputaților PNL, Gabriel Andronache (și unul dintre juriștii liberali), a precizat că modificarea anterioară viza mai ales partea de înăsprire a pedepselor, iar articolul despre consiliere avea la bază, cel mai probabil, aplicarea legislației UE. „Scopul principal al reglementărilor anterioare a fost de a înăspri pedepsele pentru trafic și consum de droguri. Această solicitare de care spuneți vine cel mai probabil din aplicarea legislației europene, care de obicei cere consimțământ la orice intervenție medicală și nu doar”., a punctat Andronache. „Noi sprijinim orice modificare în facilitarea reintegrării sociale și a prevenirii consumului de droguri. Dar e important ca orice intervenție să fie cu sprijinul specialiștilor în domeniu, ca normele să fie aplicabile, pentru că degeaba le reglementăm din birou, dacă ele nu pot deveni realitate”, a completat liderul deputaților PNL.

„Adevărul“ a încercat să obțină un punct de vedere și de la un reprezentant al PSD, Robert Cazanciuc (jurist și vicepreședinte al Senatului) sau Lucian Romașcanu (lider al senatorilor și purtător de cuvânt al PSD), niciunul nu a răspuns pe subiectul în cauză. În schimb, Cazanciuc a publicat un mesaj pe Facebook în ceea ce privește legea Anastasia și cum ar putea fi îmbunătățită legislația. „Trebuie revizuit cadrul legal referitor la pedepsirea consumului, căci, în fapt, urcarea la volan este doar o consecinţă a teribilismului pe care îl potenţează consumul de substanţe interzise. Mai pot fi făcuţi paşi în educaţie, în introducerea unor cursuri şi lecţii despre efectul pe care îl are consumul asupra creierului, dar și în tratarea adecvată medical și educațional a celor care pot fi scoși din ghearele drogurilor”, a punctat senatorul PSD.   

Dezincriminarea canabisului

În același timp, în sertarele de la Camera Deputaților este o inițiativă legislativă a zece parlamentari (de la REPER, neafiliați și un USR-ist), prin care solicită dezincriminarea pentru consum propriu a deținerii, în limita de 3 grame, a canabisului, iar pedeapsa să fie doar amendă între 1.000 de lei și 3.000 de lei (față de posibila pedeapsă de închisoare între 3 și 10 ani). Dacă proiectul nu e dezbătut până la începutul lunii octombrie, va fi adoptat tacit de Cameră și trimis la Senat.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite