De ce nu scăpăm de șoferii drogați. Tragedia de la 2 Mai, sub lupă: „Îl vezi că e «high», dar ce-i faci cu test negativ?“
0Cazul șoferului drogat care a ucis doi tineri cu mașina în 2 Mai scoate la iveală probleme legislative și logistice privind testarea pentru droguri, lipsa de instruire a polițiștilor și deficitul de personal. Deși există, propunerile pentru eliminarea deficiențelor sunt greu de pus în practică.
Cu câteva ore înainte de a produce tragedia, Matei Vlad Pascu a fost oprit în trafic de polițiști în Vama Veche într-o stare foarte confuză, iar în mașina sa au fost găsite un joint și patru pastile. Cu toate acestea, tânărul a fost testat doar alcoolscopic, nu și cu drugtestul, deoarece acesta era încuiat într-un birou al Poliției Mangalia, iar polițistul responsabil era în concediu. Polițiștii nu au verificat însă nici măcar actele mașinii sale, pentru că ar fi descoperit că aceasta nu avea RCA - motiv mai mult decât suficient pentru a-i lua plăcuțele de înmatriculare, împiedicându-l astfel să circule.
Cazul ridică numeroase probleme legate de testarea șoferilor drogați.
Pentru că, după cum spune și Antonia Diaconu, procuror-șef DIICOT Pitești, drogurile noi s-au înmulțit atât de mult încât este aproape imposibil ca un aparat drugtest să le recunoască pe toate. O altă problemă importantă o constituie rezultatele fals pozitive sau fals negative.
„Aproape imposibil ca un drugtest să recunoască toate tipurile de droguri“
„Dacă pentru cei ce consumă alcool etilotestul e suficient pentru a oferi o indicație cu privire la cantitatea consumată, iar peste 0,40 șoferul este condus la spital pentru recoltare de sânge sau i se întocmește dosar penal pentru refuz, în cazul drugtestului nu e așa ușor. De ce? Oricât de bun ar fi drugtestul, pe piață apar atât de des droguri noi încât e aproape imposibil să le recunoască pe toate“, spune într-o postare pe pagina sa de Facebook Antonia Diaconu, procuror-șef al DIICOT Pitești.
Antonia Diaconu este fost procuror DNA și fost șef al parchetelor de pe lângă judecătoriile Piteşti şi Topoloveni, cu o experienţă de peste 16 ani ca magistrat.
„Apoi, trecând peste acest inconvenient, există posibilitatea să fie rezultate fals pozitive sau, și mai grav, fals negative, tocmai din cauza formulării chimice a drogului. În situația de test negativ, textul de lege nu-ți permite să-l conduci pe șofer pentru analize de sânge sau să constați un refuz de recoltare. Basic, îl vezi că e «high», dar, dacă ai test negativ, ce-i faci?“, adaugă Antonia Diaconu.
Procuroarea consideră că aici trebuie intervenit din punct de vedere legislativ și spune că ar fi importante câteva reguli.
Astfel, Diaconu propune trei modificări. Prima ar fi aceea de a lăsa polițistului posibilitatea unei așa-zise testări clinice – șoferul e letargic, e agitat, are ochii injectați, tremur etc., „atunci să poată face teste obișnuite din care să vezi ce reflexe mai are rămase și, când îți formezi convingerea că acolo sunt probleme, să poți, legal, să-l conduci la spital și, dacă nu vrea, ok, facem un dosar penal“.
A doua se referă la scoaterea pe străzi a polițiștilor cu experiență, severi și implicați, iar a treia schimbare propusă este existența unor instituții care să proceseze sângele repede și să stabilească tipul de drog rapid, pentru ca șoferul să nu stea mult fără permis.
Șef INML: „A crescut de zece ori numărul cererilor de testări pentru droguri“
„Adevărul“ a stat de vorbă cu medicul legist George Curcă, directorul Institutului Național de Medicină Legală „Mina Minovici“ din București, despre durata mare a testelor pentru droguri și despre ce ar trebui făcut pentru ca acestea să fie gata mai rapid decât în prezent, când perioada medie este de maximum 30 de zile.
„În cazul accidentului de la 2 Mai, rezultatele testelor de sânge pentru droguri vor fi gata în foarte scurt timp, în zilele ce urmează“, spune George Curcă, directorul INML.
O problemă este reprezentată de numărul uriaș de solicitări pentru testări la droguri. „Avem aparatură de ultimă generație, însă numărul solicitărilor de testări este foarte mare din două motive. Un motiv este legat de numărul de solicitări ale Poliției Rutiere către instituția noastră. Această cerere a crescut de zece ori din 2020 până acum și de patru ori față de anul trecut. Avem mii de cereri în fiecare lună“, adaugă George Curcă.
Trebuie spus că în aria de competență a INML sunt 13 județe din sudul țării, care nu fac teste pentru droguri și care le trimit la București. Practic, INML face testele pentru droguri pentru tot sudul României.
Echipamentul de ultimă generație de la INML pentru prelucrarea testelor a fost adus în februarie 2023 și a costat 160.000 de euro, având marjă de eroare zero, deoarece determinarea este dublă, atât calitativă, cât și cantitativă, explică directorul INML.
„Acest tip de analize ar trebui făcut în toate județele unde sunt institute de medicină legală pentru a reduce foarte mult numărul de cazuri. Asta înseamnă dotare și personal pentru fiecare dintre cele 13 județe din sudul țării. Iar Bucureștiul ar trebui să aibă încă un echipament de rezervă. Trebuie luată însă în calcul nu doar durata de prelucrare a analizelor, ci și procesualitatea cazurilor, termenele juridice. Pentru că procesualitatea acestor cazuri este lungă, de luni de zile, și nu are vreo legătură cu analizele“, consideră George Curcă.
În afară de București, la ora actuală se mai fac testări în mai puțin de 20 institute de medicină legală din România, în frunte cu Iași, Timișoara, Târgu Mureș, Sibiu, Cluj-Napoca, Bistrița și Botoșani.
„Numărul cel mai mare de cazuri de consum de droguri se înregistrează la București, Constanța și Ilfov“, mai spune George Curcă, directorul INML.
La ora actuală, în cadrul laboratorului INML lucrează opt persoane.
Ce spune un fost ministru al Justiției despre cazul de la 2 Mai
„Dacă cineva îndreptățit are dubii cu privire la rezultatele unui test, există căi legale de a contesta. Cu privire la testul negativ sau la refuz ar trebui să pornim de la un caz concret pentru a vedea dacă este o problemă de competență/pregătire a celui care constată sau ar trebui să constate sau este o lacună legislativă“, spune senatorul Robert Cazanciuc, fost ministru al Justiției.
Robert Cazanciuc este cel care a inițiat Legea Anastasia (213/2023), care ar urma să i se aplice şi lui Vlad Pascu, dacă consumul de droguri va fi confirmat de medicii legişti, iar procurorii vor adăuga acuzaţiilor şi fapta de conducere sub influenţa stupefiantelor.
Gorghiu: „Evoluția faptelor penale legate de droguri e alarmantă“
Actualul ministru al Justiției, Alina Gorghiu, atrage atenția asupra numărului mare de persoane condamnate pentru infracțiuni la regimul circulației, în principal în privința consumului de alcool sau de droguri.
„În România, este un număr foarte mare de victime ale accidentelor rutiere, iar, pe de altă parte, evoluția numărului de fapte penale aflate în legătură cu drogurile este alarmantă. În momentul de față, circa jumătate dintre cei aflați în evidența serviciilor de probațiune sunt persoane condamnate pentru infracțiuni la regimul circulației, în special conducerea unui vehicul sub influența alcoolului sau a altor substanțe și conducerea unui vehicul fără permis de conducere. De asta Parlamentul a și modificat legea, pentru că vedem toți ce tragedii aduc astfel de accidente“, a precizat, pentru „Adevărul“, Alina Gorghiu.
Revoltă socială: petiție în cazul șoferilor drogați
În mediul online a apărut o petiție în care se cere ca șoferii prinși drogați la volan să piardă definitiv dreptul de a mai avea permis și mașina să le fie confiscată pe loc. Petiția a fost inițiată de psihologul Radu Leca, cel care solicită modificarea legislației în ceea ce privește persoanele care se urcă la volan sub influența unor substanțe cu efect psihoactiv. Petiția inițiată marți, 22 august, a strâns peste 500 de semnături.
Întrebat dacă se poate lua o astfel de măsură, senatorul Robert Cazanciuc a susținut că se lucrează la găsirea unor soluții normative prin care cei surprinși la volan sub influența drogurilor să fie sancționați mai aspru.
„Am avut discuții cu mai mulți colegi parlamentari cu privire la măsuri, restricții care să poată fi aplicate pe viață. Din primele evaluări se pare că această idee nu este în acord cu practica CEDO. Lucrăm la identificarea unor soluții normative. Dacă ne referim la cazul 2 Mai, cred că nu există niciun dubiu asupra consumului de droguri, testele depistând nu unul, ci chiar un cocktail de droguri, cel puțin așa sunt informațiile publice“, adaugă Robert Cazanciuc.
Fost șef al Poliției Rutiere: „E o mare problemă de instruire a polițiștilor“
Lucian Diniţă, care a lucrat timp de 25 de ani în Poliţia Română, iar în perioada 2009-2014 a condus Direcţia de Poliţie Rutieră, a comentat situația polițistului care l-a lăsat pe Vlad Pascu să plece.
„Acel polițist a fost lăsat de izbeliște de toată lumea. Am înțeles, după ultimele informații, că el a apelat pe toată lumea, inclusiv pe cei de la Crimă Organizată de la Constanța. A cerut sprijinul tuturor, dar s-a mers pe principiul: nu știu, descurcă-te, la 3.00 noaptea! La Constanța e boală grea asta, nu e prima dată când se întâmplă acest lucru“, spune Lucian Diniță.
Potrivit acestuia, șoferul drogat nu trebuia lăsat să conducă în continuare, în condițiile în care mașina lui nu avea o asigurare obligatorie valabilă.
„Când l-a oprit și a văzut că nu are acea asigurare, trebuia să îi ia plăcuțele, certificatul de înmatriculare și apoi să ceară sprijinul Crimei Organizate, pentru că a depistat acele substanțe. Nu se știa ce e, dar exista o suspiciune. Nu îți trebuie indicii, putea fi dus la prelevare de probe biologice. Atât drugtestul, cât și etilotestul sunt dispozitive care indică prezența unor substanțe. Proba supremă este cea de sânge“, a adăugat Diniță pentru „Adevărul“.
Pe lângă deficiența de personal în cadrul Poliției Române, apare și problema lipsei de pregătire a agenților.
„Există, în momentul de față, pe lângă deficitul de personal, o problemă legată de cine îi instruiește pe cei noi. Pe cei care sunt șefi îi interesează doar să fie șefi și să nu coordoneze ce au în subordine. Nu există coordonare. Așa a fost și în cazul polițistului (de la 2 Mai - n.red.)“, mai susține fostul șef al Direcției de Poliție Rutieră.
„Biroul Rutier Mangalia funcționează cu un ofițer și cinci agenți. Unul e în concediu medical, unul în concediu de creștere a copilului. Sunt trei polițiști, unul pe schimb pe toate stațiunile din sudul litoralului. Acestora trebuie să le mai dai și liber după serviciu. Este foarte puțin! Am tras de nenumărate ori un semnal de alarmă cu privire la deficitul de personal, nu ne-a băgat nimeni în seamă!“, a precizat Vasile Zelca, președintele Sindicatului Național al Polițiștilor și Personalului Contractual (SNPPC).
Consumator de droguri cu permis pentru a ucide
Matei Vlad Pascu, prins cu droguri de la vârsta de 13 ani, și-a luat permisul pe 5 mai a.c. la Serviciul de resort din București. Specialiștii spun că acest lucru pare suspect, întrucât în mod normal ar fi trebuit să prezinte o adeverință de la medici, inclusiv de la un psiholog și de la medicul de familie, iar acesta ar fi trebuit să semnaleze că cel care o cere este consumator de droguri și că există posibilitatea să fie declarat inapt.
Practic, tânărul de 19 ani avea permis de conducere doar de trei luni când a provocat tragedia soldată cu doi morți și trei răniți. După ce a provocat-o, a întors mașina în care era singur și a plecat înapoi spre Vama Veche. Când a fost prins, nu știa nimic despre accident, spunându-le polițiștilor că a lovit o vrabie sau un câine.
Drugtestul a arătat că era drogat cu cocaină, metamfetamină și amfetamină, iar specialiștii au explicat pentru „Adevărul“ cum substanțele psihoactive l-au adus în asemenea hal încât să strivească doi tineri cu mașina fără să realizeze ce a făcut.
Cristian Oprișan, fost șef al Biroului Antidrog Constanța, este polițist cu peste două decenii de experiență și a făcut un experiment cu o pereche de ochelari care simulează efectul consumului de droguri la volan, pe parte vizuală.
„Îi folosim în activitățile de prevenire, în trafic, pe plajă, la festivaluri. Realitatea este distorsionată. Se dublează imaginea, sunt schimbate culorile, ai un sentiment de nesiguranță. Este neclar, suntem cinci aici, dar vă văd dublu și nu reușesc să focalizez și să mă concentrez pe ceea ce vreau să fac. Nu m-aș urca la volan, este un pericol deosebit“, spune Oprișan.
El a explicat și delirul lui Vlad Pascu: „Vorbim de tot felul de halucinații pe care le dau drogurile, afectează vederea, afectează percepția, nu ai cum să conduci în această stare“.
După tragedie, a ieșit la iveală că Vlad Pascu a fost prins prima dată cu droguri la vârsta de 13 ani. Ar fi scăpat de dependență, spune specialistul, dacă familia sa ar fi luat situația în serios.
„Vârsta de inițiere a consumului de droguri în rândul
adolescenților este în scădere. Normal, vârsta de debut este de
la 12-13 ani; pot consuma de la medicamente luate pe rețete
contrafăcute, la diverse categorii de droguri, pot consuma solvenți.
Important este că, deși se știa că este consumator de droguri și
a beneficiat, în timp, și de tratament, în străinătate, din ce
am înțeles eu, familia nu a realizat pericolul reprezentat de acest
consum de substanțe. În primul rând, nu trebuia să aibă acces la
cheile mașinii.”, spune Cristian Oprișan.
Potrivit acestuia, în ultima perioadă, consumul de droguri a devenit un stil de viață pentru mulți tineri și adolescenți. Probabil și influența online-ului, a tot ceea ce se întâmplă în străinătate, pentru că există țări unde drogurile ușoare sunt permise în scop recreațional, unele persoane să creadă că efectele sunt ușoare și nu îi pot afecta.
„Oricând există posibilitatea ca acești consumatori să își pună ei viața în pericol, dar și pe a altora“, mai spune Oprișan.
Specialistul adaugă că tinerii care consumă droguri de la 13 ani își pot reveni.
„Sunt foarte mulți tineri care, beneficiind de serviciile în centrele rezidențiale sau ambulatorii, își pot reveni. Ei rămân abstinenți pe toată perioada vieții, însă este important să țină legătura cu specialiștii, în permanență, și mai ales în acele momente când simt că nu se pot abține de la căderile inerente și atunci trebuie să își contacteze terapeuții“, a mai afirmat specialistul.
Au căzut primele capete
Trei agenți sunt cercetați disciplinar, în urma tragediei din localitatea 2 Mai, fiind sesizat parchetul în cazul lor pentru abuz în serviciu, potrivit MAI. Este vorba despre un agent de la Secţia 22 București, detaşat din data de 3 august până pe data de 4 septembrie. Este absolvent al şcolii de agenţi Câmpina, agent de Ordine Publică, nu de Poliţie Rutieră, fiind angajat în 28 octombrie 2022. Vizat este și un subinspector de la Secţia 25 București. Femeia, angajată din sursă externă în august 2017, a fost detaşată din data de 30 iunie şi până la 4 septembrie. Al treilea poliţist vizat este din Mangalia.
Totodată, mai mulţi şefi din judeţ au fost demişi. Este vorba despre adjunctul șefului IPJ Constanța, responsabil cu siguranța rutieră, șeful serviciului rutier din Constanța, șeful Poliției Mangalia și șeful Poliției Vama Veche.
Se încarcă comentariile...
