Dezincriminarea consumului de canabis încinge minților românilor. Ce spun experții despre proiectul legislativ
0Specialiștii au opinii contradictorii legat de recenta propunere REPER, partid care a depus în Parlament un proiect prin care să se dezincrimineze posesia de cannabis, în limita a trei grame, iar consumatorii să fie sancționați doar cu amendă.
![Numărul tinerilor care consumă droguri a crescut alarmant Sursa foto Adevarul](https://cdn.adh.reperio.news/image-e/e6f3ae29-849f-4bf4-818b-1fd2ddff76d1/index.jpeg?p=a%3D1%26co%3D1.05%26w%3D700%26h%3D750%26r%3Dcontain%26f%3Dwebp)
Primul val de turiști veniți la mare, în special la un festival din Mamaia Nord, oferă o dimensiune palpabilă a consumului de droguri: au fost prinși peste 130 de tineri cu diferite stupefiante la ei, iar șase rețele de traficanți au fost capturate. În același timp, Poliția Rutieră depistează în trafic nenumărați șoferi care au consumat droguri.
„Adevărul“ a stat de vorbă cu specialiști și cu inițiatorii proiectului REPER, depus în Parlament - și care deja a încins mințile românilor și a stârnit controverse - care vizează dezincriminarea posesiei de cannabis în limita a trei grame.
Revolta polițiștilor
Puși în postura de a se confrunta cu consumatori, din ce în ce mai tineri, care de multe ori îi conduc la traficanții periculoși, ofițerii antidrog se revoltă de noua inițiativă legislativă care prevede sancționarea cu amendă a consumatorilor.
„Abia s-au mărit anul acesta pedepsele pentru trafic de droguri prin Legea 45/2023. Traficul de droguri de risc se pedepsea cu 2-7 ani de închisoare, acum pedeapsa este de la 3 la 10 ani. Pentru drogurile de mare risc, pedeapsa era de la 5 la 12 ani, acum este 5 la 15 ani de închisoare”, spune un ofițer sub acoperire.
Comisarul-șef (r) Cristian Oprișan a condus Centrul de Prevenire Antidrog Constanța, ce aparține de MAI. El atrage atenția asupra unei finalități pentru care România nu e pregătită încă: dezincriminarea consumului de droguri. „Îl prinzi cu trei grame și îl lași să plece, iar el are acasă 50 de kilograme. Cum afli asta dacă e contravenție?“, se întreabă Oprișan. El ar impune pentru consumatorii depistați obligativitatea mersului la un centru de dezintoxicare. Misiune imposibilă, pentru că în România nu există așa ceva.
„Au existat trei centre terapeutice noi, făcute de Agenția Națională Antidrog la Brașov, Mureș, Cluj. Pentru că nu s-a aprobat organigrama, clădirile au fost predate la sfârșitul anului către autoritățile locale, ca să nu se degradeze“, a precizat Cristian Oprișan.
Nici magistrații nu văd cu ochi buni proiectul REPER. „Prevederea unei fapte ca fiind infracțiune este și o formă de prevenție. Generează temerea că poți fi pedepsit penal cu amendă sau chiar închisoare. Vor fi mulți care vor prefera acest drog doar pentru că este ieftin. Cererea va crește, ceea ce va conduce la crearea unor noi rute de introducere în țară a drogurilor“, arată Marian Alexandru, fost procuror general al Constanței.
Inițiatorii se explică
„Această propunere nu va avea că efect încurajarea consumului. Studiile internaționale relevă faptul că la fel cum interzicerea drogurilor nu previne și nu combate consumul, nici dezincriminarea nu promovează consumul. O analiză din 2019 asupra a zeci de state care au dezincriminat sau legalizat canabisul confirmă fără echivoc că nu există creșteri are consumului mai mari decât în statele care mențîn prohibiția“, a declarat Cristina Rizea, deputat REPER de Constanța.
Rizea consideră că nu micii consumatori sunt cheia spre traficul de droguri operat de crima organizată. „Nu mai este o practică acceptabilă sancționarea penală a simplilor consumatori de droguri pentru a ajunge la micii intermediari. Resursele forțelor de ordine trebuie concentrare strict asupra marilor traficanți. Pedepsirea ori simpla interogare a consumatorilor nu are nimic de-a face cu procesul în care trebuie să se angreneze Statul Român: acela de a destructura marile grupări interlope, cu sprijinul S.R.I. și S.I.E” spune parlamentarul.
Părinți și terapeuți
Și Eugen Ilea, președintele Federației Naționale a Părinților Ilfov, critică acest proiect. „În condițiile în care procentul consumatorilor a crescut, iar vârsta de consum a scăzut propunerea respectivă este cam de râs. Îi îndemn să ceară Guvernului un buget satisfăcător pentru prevenire, ca în țările occidentale unde se alocă milioane de euro”, a declarat părintele.
Elena Stambuli este psiholog școlar cu experiență. Ea crede că ar fi o idee mai bună legalizarea consumului doar pentru adulți, nu și pentru minori, și în mediu controlat, nu la domiciliu. „Sunt părinte și am acasă doi copii. Dacă ei văd că mama și tata fac așa, copiii de ce să nu facă și ei?”, întreabă psihologul. Cea mai mare problemă a tinerilor consumatori, explică Stambuli, este că ei evită să ceară ajutor medical, de frica repercursiunilor.
Dr. Eugen Hriscu, medic psihiatru, îi tratează pe depedenți. El susține dezincriminarea consumului de cannabis, sperând că astfel se va descuraja consumul etnobotanicelor, mult mai periculoase pentru organismul uman. „România este singură țară din UE unde substanța cea mai consumată sunt etnobotanicele, cu efecte asupra creierului uman din cele mai grave. Am ajuns aici pentru că sunt mai puțin incriminate decât cannabisul, politicienti au reușit să orienteze consumul către substanțe mult mai periculoase. Toți ne-am dori să avem o țară lipsită de alcoolism, de consum de droguri cu oameni sănătoși, dar aceasta e nouă realitate și trebuie să găsim soluții reale la probleme reale, iar problema reală e consumul de etnobotanice”, a declarat medicul psihiatru.