Raport EFOR privind finanţarea campaniei pentru locale. Nicuşor Dan a primit cei mai mulţi bani din donaţii
0Expert Forum a publicat un raport pe baza datelor Autorităţii Electorale Permanente privind finanţarea campaniei electorale de la alegerile locale. Din concluzii, reiese că suma totală de transferuri şi contribuţii ajunge la aproape 190 de milioane de lei (38 de milioane de euro), şi că din aseastă sumă, doar 1,3% au reprezentat donaţii. De altfel, Nicuşor Dan, primarul ales al Capitalei, a primit cele mai multe donaţii, însumând 326.000 lei.
Concluziile EFOR pe baza datelor publicate de AEP:
- Competitorii au contribuit cu sume semnificative la campania electorală - peste 185 de milioane de lei - deşi 2020 se anunţa a fi un an dificil din punct de vedere economic, iar limitările legate de desfăşurarea campaniei electorală prin evenimente sau acţiuni stradale ar fi trebuit să conducă şi la limitarea sumelor cheltuite de partidele politice în campanie.
- Cele mai multe contribuţii ale candidaţilor au fost declarate de către PNL (30%), urmat de PSD (25%). PNL a mai adăugat 1,75 milioane din subvenţii, iar PSD 3,6 milioane din veniturile proprii. Cei mai puţini bani i-au declarat candidaţii PSRO – 282 de lei.
- Cea mai mare parte a fondurilor declarate de candidaţi provine din venituri proprii (82%), iar cei mai puţini bani vin din donaţii (1,3%), restul fiind împrumuturi. Sumele cele mai mari pentru donaţii au mers către Nicuşor Dan - 326.800 lei.
- PNL a apelat cel mai mult la împrumuturi (115), la o distanţă semnificativă de celelalte partide. Aproape un sfert din contribuţiile declarate de candidaţii USR reprezintă împrumuturi.
- Unii dintre candidaţi, printre care şi fostul primar general al Capitalei, Gabriela Firea, au declarat contribuţiile cu foarte puţin timp înainte de finalizarea campaniei electorale, ceea ce este greu de înţeles având în vedere faptul că banii care nu sunt declaraţi (în trei zile de la încasarea în contul declarat la AEP) nu pot fi cheltuiţi şi recuperaţi prin rambursări.
- Peste 1000 de intrări sunt datate 25 septembrie, iar ultima zi în care se puteau declara contribuţii a fost 26 septembrie, astfel că modul în care aceştia mai puteau cheltui banii este limitat. 25 candidaţi (majoritatea de la Pro Romania) au declarat sumele chiar pe 26 septembrie.
- Cei mai mulţi bani au fost declaraţi în Bucureşti (la nivelul candidaţilor PMB/CGMB), urmat de Constanţa, Bacău, Iaşi, Argeş şi Timiş. Harghita şi Covasna rămân judeţele cu cele mai puţine contribuţii. O analiză comparativă a datelor din 11 septembrie (aproape jumătatea campaniei) şi 1 octombrie arată cum competitorii din Bucureşti au contribuit cu mai mulţi bani în a doua jumătate a campaniei, ceea ce ne poate arăta faptul că există o creştere vizibilă a mizei alegerilor şi deci a competiţiei (3 milioane vs peste 8 milioane).
- Contribuţiile partidelor din subvenţii sau fonduri proprii rămân relativ mici şi anume 22,268,154.98 lei (aproximativ 8% din totalul fondurilor declarate). Partidele au cheltuit mai mult din fonduri proprii (aproape 16 milioane) decât din subvenţii.
EFOR a transmis apoi şi un mesaj către AEP în care explică că publicarea datelor privind finanţarea campaniilor electorale în format editabil este un pas important pentru transparenţa procesului, însă calitatea lor trebuie îmbunătăţită pentru a fi cu adevărat utilizabile. Aceştia notează că există erori în bazele de date publicate de către AEP, precum şi intrări care sunt dificil de înţeles şi analizat din cauza calităţii precare a datelor raportate de competitorii electorali. Astfel, EFOR a transmis o serie de recomandări:
- Îmbunătăţirea calităţii datelor publicate de partide şi de Autoritatea Electorală Permanentă.
- Publicarea unor rapoarte intermediare detaliate privind cheltuielile în campania electorală. Chiar dacă AEP publică raportările ulterioare ale competitorilor electorali, acestea se afişează după o perioadă îndelungată după finalizarea procesului electoral, fapt care poate scădea transparenţa acestuia.
- Introducerea unor reglementări în Legea 334/2006 prin care identitatea donatorilor sau persoanelor care împrumută candidaţii pentru campaniile electorale peste o anumită limită (5 salarii brute), să fie publică, similar procedurilor pentru finanţarea partidelor politice.