Radu Miruță: Nu există amenințări militare directe la adresa României. Scutul de la Deveselu oferă protecție inclusiv împotriva unor atacuri din Iran
0Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că România nu se confruntă în prezent cu un risc militar suplimentar, în contextul tensiunilor internaționale și a declarațiilor venite azi din partea oficialilor iranieni. Miruță a precizat că structurile specializate ale statului nu au transmis până acum avertizări privind o amenințare directă la adresa țării.

„Din analizele pe care structurile specializate din România le au, nu există un risc suplimentar asociat neapărat românilor. Că există riscuri de atacuri terroriste, atentate undeva în lume unde s-ar afla și români, se poate întâmpla, dar nu este cu scop. Ministerul Apărării deține informații cu privire la riscuri militare, cu privire la alte categorie de riscuri. Sunt alte structuri ale statului român care până acum nu m-au informat că exista o astfel de amenințare”, a spus ministrul luni seară, răspunzând întrebărilor jurnaliștilor.
Miruță a subliniat că sistemul de apărare antirachetă de la Baza militară Deveselu oferă protecție României inclusiv în fața unor eventuale amenințări venite dinspre Iran.
„Există certitudinea că Scutul de la Deveselu apără România inclusiv împotriva amenințărilor care ar putea veni și din Iran. Există certitudinea că România deține o serie de capabilități pentru a preveni astfel de eventuale atacuri. Există preocuparea în permanență de a crește gradul de înzestrare la Armata Română, pentru a fi capabili să descurajăm mai mult”, a afirmat ministrul.
El a adăugat că prezența militarilor americani pe teritoriul României are rol de descurajare și contribuie la creșterea securității naționale.
„Faptul că militari americani vin în România, este ceva ce crește gradul de descurajare, nu ceva ce scade gradul de descurajare”, a spus Miruță.
Reacție la declarațiile lui Traian Băsescu
Ministrul Apărării a comentat și afirmațiile fostului președinte Traian Băsescu, care a sugerat că România ar putea deveni o țintă în cazul unui conflict. Miruță a precizat că, potrivit informațiilor primite de la armata americană, aeronavele dislocate în România nu transportă încărcături ofensive.
„Nu este vorba de aeronave care transportă explozibil, nu este vorba de bombardiere. Acest lucru a fost verificat de Ministerul Apărării înaintea ședinței CSAT, înaintea de votul acordat în Parlament și am informat toate aceste lucruri, Armata Americană ne-a transmis în scris că nu este vorba de aeronave care să transporte explozibil”, a explicat ministrul.
Buget major pentru înzestrarea armatei
Ministrul a anunțat că 38% din bugetul Ministerului Apărării este destinat programelor de înzestrare a Armatei. În total, instituția gestionează aproximativ 9,53 miliarde de euro, iar 11 proiecte majore reprezintă aproximativ 70% din această sumă.
Potrivit lui Miruță, între 50% și 60% din producția aferentă acestor programe ar urma să fie realizată în România, ceea ce ar însemna investiții de aproximativ 3,5–4 miliarde de euro în industria națională de apărare.
Ca exemple, ministrul a menționat producția de transportoare blindate Piranha la Uzina Mecanică București și contractul pentru vehicule militare realizat în parteneriat cu compania IVECO.
Proiect de drone cu Ucraina
Ministrul Apărării a vorbit și existența unui proiect de coproducție de drone cu Ucraina, în valoare de aproximativ 200 de milioane de euro, realizat în cadrul programului european SAFE.
Scopul proiectului este dezvoltarea în România a unei capacități de producție pentru drone testate pe frontul din Ucraina. Ministrul a precizat că discuțiile sunt încă în fază tehnică și că termenul limită pentru contractarea achizițiilor ar putea fi sfârșitul lunii mai, în funcție de interpretarea Comisiei Europene privind statutul parteneriatului cu Ucraina.
„Ce nu s-a întâmplat în 30 de ani nu se poate face în patru zile. Avem nevoie măcar până la finalul lunii mai pentru a pune proiectul pe picioare”, a declarat Miruță.
SAFE, mai avantajos pentru România decât împrumuturile
Ministrul a explicat că accesarea fondurilor prin programul SAFE este mult mai avantajoasă pentru România decât contractarea unor împrumuturi de pe piața liberă, spre deosebire de situația Polonia, care are o capacitate financiară mai mare.
Oficialul a adăugat că programul include 21 de proiecte noi de înzestrare, unele dintre ele având ca scop revitalizarea unor capacități din industria națională de apărare.























































