Radu Marinescu analizează decizia CJUE privind prescripția: „Nu invalidează standardul național”

Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, susține că recenta decizie a Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) privind prescripția nu invalidează standardul național în materia prescripției răspunderii penale, configurat prin decizia ÎCCJ 67/2022.

Radu Marinescu a comentat recenta decizie a CJUE privind prescripția. FOTO: Facebook

Potrivit acestuia, prescripția este, în dreptul penal românesc, o instituție de drept substanțial, iar normele din această categorie intră sub incidența principiului aplicării legii penale mai favorabile.

„CJUE «instituie» de fapt în privința prescripției un regim derogatoriu de la cel național, excepțional, pentru fraude grave care afectează interesele financiare ale UE, argumentat pe supremația dreptului european, conform interpretărilor date de Curte”, a transmis Radu Marinescu.

Acesta susține că regimul derogatoriu este cerut de CJUE doar în astfel de cauze și că decizia nu invalidează întregul raționament al ÎCCJ.

Un context legislativ și jurisprudențial „instabil și neclar”

Marinescu afirmă că situația actuală trebuie analizată în contextul modificărilor legislative și al deciziilor instanțelor din ultimii ani, considerând că România s-a confruntat cu un cadru normativ și jurisprudențial precar și instabil.

Potrivit acestuia, textul Codului penal din 2014 privind prescripția specială a fost deficitar, situație sancționată de Curtea Constituțională în 2018.

O parte a doctrinei și jurisprudenței a considerat atunci că decizia CCR era una interpretativă, ceea ce a condus, potrivit lui Marinescu, la o aplicare neunitară a legii. Situația a făcut obiectul unei noi decizii a CCR în 2022, iar legislația a fost ulterior modificată printr-o ordonanță de urgență.

„Așadar, ne-am regăsit într-un context normativ-jurisprudențial precar, instabil, neclar și prelungit, corectat legislativ în 2022, dar care a antrenat efecte juridice prelungite în timp și după acest moment”, a explicat Marinescu.

Acesta susține că instanțele naționale au fost înclinate să aplice standardul național, în timp ce CJUE a cerut ignorarea acestuia, ca excepție, în cauzele care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene și în care există un risc sistemic de impunitate.

„E cazul să trecem la zodia faptelor”

Radu Marinescu consideră că situația arată necesitatea adoptării unei legislații mai atent concepute și mai stabile, pentru a evita modificările frecvente și situațiile în care normele sunt invalidate din punct de vedere constituțional.

De asemenea, acesta pledează pentru eficientizarea activității judiciare, atât în ceea ce privește urmărirea penală, cât și judecarea cauzelor.

Printre măsurile pe care le consideră necesare se numără stabilitatea resurselor umane, specializarea, accelerarea digitalizării, îmbunătățirea infrastructurii și alocarea resurselor necesare sistemului judiciar.

„Trăim într-un paradox, în care cerem perfecțiune judiciară și capete tăiate, dar reducem sau blocăm alocarea de resurse, ne războim cu magistratura pentru drepturi pe care statul român le-a acordat anterior”, a afirmat Marinescu.

„Suntem acum în zodia vorbelor despre justiție, un subiect instrumentalizat politic conjunctural. E cazul să trecem la zodia faptelor”, a adăugat acesta.

În opinia sa, primul pas pe care politicienii îl pot face este să pună capăt actualei instabilități politice, astfel încât să poată fi realizate reformele necesare.