Puterea ar putea modifica Legile justiției după avizul Comisiei de la Veneția

0
0

Puterea ar putea modifica Legile justiției, promulgate recent de președintele Klaus Iohannis, pentru punerea în acord cu recomandările Comisiei de la Veneția, transmise prin avizul de urgenţă publicat vineri.

Coaliția ar putea modifica Legile justiției FOTO Inquam Photos / Octav Ganea
Coaliția ar putea modifica Legile justiției FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

„Bineînțeles că vor fi obiectul discuției în continuare cu Comisia de la Veneția pentru a stabili pe o procedură mai largă de dialog care ar fi efectiv soluțiile. (...) Dialogul a avut loc și în perioada asta și vom continua, tocmai pentru a vedea soluțiile și a discuta dacă recomandările pot fi aplicate acum sau este necesară o perioadă pentru a vedea cum funcționează aceste noi legi și ulterior să se realizeze implementarea unor noi mecanisme”, a afirmat deputatul PNL Gabriel Andronache.

„Nu am decis încă un calendar de urmat. O să vedem. Probabil, la primele întâlniri ale Coaliției va fi pusă în discuție și această opinie a Comisiei de la Veneția și care ar fi calea de urmat”, a declarat parlamentarul PSD Robert Cazanciuc, menţionând că „nicio lege nu este făcută să rămână nemodificată pe un număr de ani”. Alesul consideră că pasul firesc următor este închiderea MCV.

USR, oponent al legilor, a transmis, prin vocea lui Cătălin Drulă, că va cere Parlamentului rediscutarea legilor, considerând că raportul este unul critic.

Principalele recomandări ale Comisiei

Comisia de la Veneţia susține că, în ansamblu, legile „par să se îndrepte în direcția corectă”, însă „nu poate exclude că (…) există și alte aspecte care pot fi problematice”. Forul critică faptul că autoritățile române nu au solicitat un aviz anterior adoptării legilor, însă apreciază că, deşi procedura a fost rapidă, au existat consultări cu actorii principali.

Principalele recomandări se referă la introducerea unei selecții competitive „și pentru directorii adjuncți, nu doar pentru președinții instanțelor și parchetelor”, la modificarea mandatelor şefilor de parchete (procurorii de rang înalt, inclusiv procurorul general, precum și procurorii-șefi ai DNA și DIICOT și adjuncții acestora, să fie numiți pe perioade mai lungi și fără posibilitatea de reînnoire), la puterea conferită de legi procurorului general („procurorul general nu ar trebui să poată ocoli ierarhia procurorului atunci când consideră că măsurile de urmărire penală sunt ilegale sau neîntemeiate. O astfel de constatare ar trebui transmisă prin ierarhia procurorilor și ar trebui să se prevadă explicit prin lege că poliția judiciară nu raportează asupra activității lor ministrului de Interne”). De asemenea, forul consideră că dosarele cu magistraţi ar fi trebuit să revină la DNA după desfiinţarea SIIJ.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite