PSD se opune sechestrării averilor furate

Senatorii trebuiau să voteze luni proiectul iniţiat de Guvern care prevede înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Gestionare a Bunurilor Sechestrate, instituţie care ar urma să se ocupe de recuperarea prejudiciilor provenite din infracţiuni. Cu puţin înainte de şedinţa plenului, PSD a scos proiectul de pe ordinea de zi.

Ieri, în Senat, urma să se voteze legea privind înfiinţarea Agenţiei Naţionale de Gestionare a Bunurilor Sechestrate, o instituţie care ar trebui să se ocupe de administrarea banilor sau a bunurilor imobile pe care magistratul pune sechestrul în timpul unui proces. Deşi iniţiatorul proiectului de lege a fost chiar Guvernul, prin Ministerul Justiţiei, senatorii PSD s-au opus. Înainte de votul în plen, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a fost la şedinţa senatorilor PSD, încercând să-i convingă să voteze proiectul de lege.

„Domnule ministru, nu ne-aţi convins“, i-au răspuns senatorii, au declarat surse politice pentru „Adevărul“. Imediat, proiectul a fost scos de pe ordinea de zi. Varianta oficială, prezentată de Cazanciuc, a fost mult mai indulgentă. „Am avut discuţii la grupul PNL şi la grupul UDMR şi astăzi am încercat să explic grupului PSD principiile acestei legi şi am primit destul de multe întrebări referitoare la textul propus “, a spus Cazanciuc, fără a spune nimic despre faptul că a fost scos de pe ordinea de zi. Totuşi, ministrul Justiţiei speră că parlamentarii PSD se vor râzgândi peste noapte. „ Sper că am răspuns tuturor întrebărilor şi sper ca mâine (n.r.- azi) să am un vot favorabil din partea grupului PSD negocierilor“, a adăugat Cazanciuc. Senatorii PSD nu par dispuşi să facă pasul în spate. „Nu cred că-l vom vota, pentru că oricum e neconstituţional“, a mai spus pentru „Adevărul“ un senator social-democrat.

Politizarea funcţiilor

Cât a stat la Comisia Juridică, parlamentarii au depus, totuşi, un amendament prin care încearcă să politizeze, atât cât se poate, noua instituţie. Deputaţii jurişti au introdus criterii mult mai blânde pentru ocuparea posturilor de director general-adjunct şi de inspector de recuperare. În faza iniţială a proiectului de lege, la condiţiile cerute pentru cel care dorea să ocupe funcţia de director adjunct sau de inspector se stipula: „în ultimii cinci ani să nu fi fost membru al unui partid politic, formaţiune politică sau alianţă politică“ . Comsia juridică a relaxat criteriile: „să nu facă parte dintr-un partid politic, formaţiune politică sau alianţă politică“. Practic, amendamentul adus de senatoarea PSD Doina Federovici poate conduce la următoarea situaţie: ca o persoană să ajungă în fruntea instituţiei la o zi după ce a demisionat dintr-un partid politic.

Ce prevede proiectul

Rolul Agenţiei constă în „facilitarea urmăririi şi identificării bunurilor provenite din săvârşirea de infracţiuni care pot face obiectul unui sechestru sau confiscare în cursul unor proceduri penale“. Agenţia va fi condusă de un director general, numit din ordin de ministerul Justiţiei pe o perioadă de patru ani şi poate să ocupe funcţia maxim două mandate. În vederea numirii, directorul general trebuie să îndeplinească, printre altele, condiţia de a fi ocupat în ultimii cinci ani funcţia de judecător, procuror sau să facă parte din personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor sau procurorilor. „Din perspectiva noastră, în această structură vor fi în principal magistraţi, care oricum au aceste garanţii, n-au voie să facă parte din nicio structură politică. E o formă de garanţie pe care noi am vrut la vremea respectivă să o avem la nivelul textului de lege“, a spus Cazanciuc. Ministrul Justiţiei a omis faptul că în conducerea instituţiei nu vor fi doar magistraţi, ci şi oameni numiţi politic.