Programul de guvernare al PSD-PNL, între aspirații și realitate | ANALIZĂ
0Analiștii contactați de „Adevărul“ susțin că unele obiective economice din programul de guvernare al PSD-PNL sunt greu de realizat din cauza situației financiare a țării, a constrângerilor legate de PNRR și a posibilei opoziții a mediului de afaceri.
Programul de guvernare al Executivului PSD-PNL condus de Marcel Ciolacu prevede desființarea pensiilor speciale, inclusiv ale parlamentarilor, dar și noi legi privind salarizarea și pensiile publice, toate cele trei obiective fiind, de fapt, restanțe ale guvernului Ciucă.
Noul premier își propune, printre altele, mărirea pensiilor, creșterea veniturilor astfel încât, până la finalul lui 2024, cel mai mic salariu net să fie 500 de euro, iar cel mediu de 1.000 de euro, scăderea impozitării muncii, eliminarea speculei și reducerea inflației.
În programul de guvernare se vorbește și despre patriotismul economic, care se referă la stimularea producției interne și la reducerea dependenței de import.
Alte obiective sunt dezvoltarea sistemelor publice de educație și sănătate, prin salarii mai mari pentru profesori și unele categorii de angajați din Sănătate, dar și prin dezvoltarea unităților spitalicești din mediul rural.
Măsurile economice, „propuneri cu caracter electoral”
Analiştii consultaţi de „Adevărul” consideră că unele dintre promisiunile noului guvern vizează doar obţinerea de voturi.
„Programul de guvernare al Guvernului Ciolacu este doar o culegere de bune intenții, nimic altceva, un fel de culegere de aspirații economice, din păcate, fără surse și studii de impact care să justifice. Sunt multe lucruri interesante acolo, dar și multe ezitări și chiar greșeli”, a declarat Adrian Negrescu, analist economic, pentru „Adevărul“.
Şi politologul Cristian Pîrvulescu consideră că în document sunt multe „aspiraţii electoraliste”.
Referitor la creşterea veniturilor, Adrian Negrescu susţine că sunt, mai degrabă, aspiraţii, pentru că „Guvernul nu poate impune din pix într-o perioadă în care economia încetinește, producția industrială scade, comerțul scade, firmele se chinuie din ce în ce mai mult să supraviețuiască, nicidecum să crească salarii sau să dezvolte investiții în această perioadă”.
„Guvernul nu poate să impună mediului privat să crească salarii, fără să existe o justificare din productivitatea muncii, noi suntem pe ultimele locuri la capitolul productivitate, firmele abia reușesc să se descurce cu banii în contextul blocajului financiar din ce în ce mai accentuat din economie. (…) Nu văd de unde companiile ar putea acoperi aceste doleanțe ale Guvernului. (…) Sunt pur și simplu niște propuneri cu caracter electoral, iar dacă Guvernul va forța din pix creșterea salariului minim la 500 de euro, nu va face altceva decât să spulbere și bruma de micro-întreprinderi și întreprinderi mici și mijlocii care reușesc să se descurce cu foarte mare greutate în condițiile stagnării economice și a problemei cu inflația cu care ne confruntăm”, a completat Negrescu.
Mai mult, e posibil ca mediul de afaceri să se opună acestor schimbări, atrage atenţia politologul Cristian Pîrvulescu.
Scăderea inflaţiei, respectiv a preţurilor, ar urma să aibă loc, în mod natural, în a doua parte a anului, a explicat Adrian Negrescu, nefiind meritul Guvernului.
Pericolul AUR
În plan politic, analistul Cristian Pîrvulescu atrage atenţia asupra modului în care populaţia îşi poate manifesta nemulţumirea faţă de ceea ce livrează guvernarea.
„Există o mare nemulțumire publică, care ia forma votului de protest în favoarea extremiștilor AUR. Mai e o altă formă, plecarea în străinătate. (...) Domnul Ciolacu a mai spus ceva, a vorbit de sclavie modernă și că aceasta ar fi legată de salarii. (...) Opțiunea pentru salarii mici nu este a Occidentului, ci a oamenilor de afaceri români, nemulțumiți de fiecare dată când s-a încercat schimbarea, pentru că ei au nevoie de timp”, a mai explicat Pîrvulescu.
Șanse minime la Schengen
Un subiect mai puțin atins în programul de guvernare este cel privind aderarea la Schengen, fiind doar câteva menționări, fără aspecte concrete. Mai exact, Cabinetul Ciolacu promite continuarea demersurilor pentru intrarea în spațiul de liberă circulație, dar și pentru aderarea la zona Euro.
Noul ministru de Externe, Luminiţa Odobescu, susţinea că aderarea rămâne un obiectiv important, sperând la o soluţie până la finalul anului. De cealaltă parte, noul ministru al Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, responsabil de dosarul Schengen, a precizat este nevoie de o schimbare de perspectivă, menționând că „ușile ferecate se deschid din interior”.
Contactat de „Adevărul”, fostul șef al diplomației române Cristian Diaconescu susţine că, deşi „s-a pierdut momentul”, iar şansele României sunt mici, o posibilitate de aderare la spaţiul european de liberă circulaţie ar mai fi în toamna acestui an.
De altfel, surse politice susţin că sunt puţine şanse ca România să fie primită în Schengen în cursul acestui an, dat fiind că poziţia Austriei nu s-a schimbat, iar în Spania, ţară care deţine preşedinţia Consiliului UE, situaţia politică este incertă şi nu mai face lobby pentru România.
Se încarcă comentariile...
