Provocările Guvernului Ciolacu. Ce restanțe a moștenit de la Ciucă

Guvernul condus de Marcel Ciolacu are în prag mai multe încercări grele după ce Cabinetul Ciucă a plecat lăsând în urmă mai multe reforme importante, unele întârziate cu luni bune, pentru care noul Executiv va trebui să accelereze demersurile

Miniștrii Cabinetului Ciolacu, pe holul Palatului Victoria, spre prima ședință de Guvern Foto Inquam

În primul rând, până la depunerea mandatului, Guvernul Ciucă nu a reușit să termine cu clarificările privind cererea de plată numărul doi din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru a putea primi o nouă tranșă de bani. De asemenea, la începutul lunii iulie, noul Guvern ar trebui să trimită și cererea de plată numărul trei. În cadrul acesteia sunt prinse reforme grele, precum cea a pensiilor speciale, dar și cea a legislației penale.

Proiectul de lege privind pensiile speciale, pe care Marcel Ciolacu l-a prezentat drept obiectiv al guvernului pe care îl va conduce, este blocat la comisiile de specialitate din Camera Deputaților, unde sunt așteptate noi puncte de vedere de la ministere, de la Comisia Europeană, dar și amendamente de la sindicatele categoriilor socio-profesionale afectate de prevederile reformei. În acest caz, Opoziția deja a anunțat că va ataca proiectul la CCR, ceea ce înseamnă o prelungire a procedurii.

În cazul legislației penale, ambele Coduri penale au fost declarate parțial neconstituționale și trebuie corectate în Parlament. Intervențiile legislative se vor face abia după motivarea judecătorilor, care încă nu a fost publicată.

Și legile Educației au fost atacate la CCR de Opoziție, urmând ca sesizările să fie judecate pe 21 iunie. În cazul întoarcerii în Parlament, cel mai probabil va fi nevoie de o sesiune extraordinară, ca să poată fi aplicate din următorul an școlar.

Reforma pensiilor publice și cea a salarizării

Două proiecte unde Coaliția ar trebui să urgenteze discuțiile sunt noua lege a pensiilor publice și cea a salarizării, modificările regăsindu-se și în programul de guvernare al Cabinetului Ciolacu drept obiective principale.

Pentru pensiile publice, termenul inițial de definitivare din PNRR era 31 martie, însă proiectul este în stadiul de pregătire la Ministerul Muncii. După finalizare, va fi trimis Parlamentului, ceea ce se va întâmpla în toamnă, conform ultimelor declarații de la Ministerul Muncii, la solicitarea „Adevărul“.

Și în cazul legii salarizării ar trebui accelerate negocierile, atât cu sindicatele, cât și în interiorul Coaliției. Conturarea unei prime schițe a proiectului ar urma să aibă loc doar spre 15 iulie. Apoi, vor avea loc noi dezbateri aplicate, pe propunerea de text normativ. Tot în toamnă este preconizată și adoptarea legii salarizării.

Reformele cerute pentru aderarea la OCDE

În programul de guvernare al Cabinetului Ciolacu este și continuarea demersurilor în vederea aderării la OCDE.

Pe agenda Ministerului Finanțelor va fi și reforma sistemului de guvernanță a întreprinderilor publice, având în sarcină îmbunătățirea sistemului de planificare, elaborare, monitorizare și evaluare a politicilor publice. O altă reformă este cea a îmbunătățirii cadrului procedural de implementare a principiilor guvernanței corporative în cadrul întreprinderilor de stat. 

Aderarea la Schengen

Un alt obiectiv important al României care pare că a fost lăsat în urmă de liderii guvernamentali este aderarea țării la spațiul Schengen. După ce inițial au fost făcute promisiuni cu privire la lunile următoare, subiectul pare acum să fie ocolit. Întrebat de jurnaliști, noul ministru de Interne, Cătălin Predoiu, a afirmat că, în opinia sa, trebuie schimbată abordarea, motivând că „porţile ferecate se deschid din interior”. Totuși, noul ministru a refuzat să înainteze un termen: „Cred că ar fi hazardat să avansez în acest moment un pronostic, ar fi chiar mai mult decât hazardat, ar fi neprofesionist”.

Aderarea României la Schengen nu a fost pusă pe agenda Consiliului JAI din iunie, fiind doar încă două șanse în 2023. În timp ce voci din PNL susțin că includerea în spațiul european de liberă circulație ar trebui forțată anul acesta, europarlamentarii PSD pun pe masă chiar scenariul renunțării.

Provocarea din 2024

Totodată, formațiunile Coaliției trebuie să se decidă rapid dacă mai au vreun gând de comasare a vreunui rând de alegeri din 2024, pentru că din septembrie 2023 orice încercare s-ar lovi de neconstituționalitate, deoarece legislația nu poate fi schimbată cu mai puțin de un an înainte de alegeri.

Deși au punctat în mai multe rânduri necesitatea comasării, dat fiind că organizarea tuturor scrutinelor ar presupune cheltuieli mari, liberalii au plecat din vârful Executivului fără a înainta o variantă constituțională, pe care va trebui acum să și-o asume conducerea PSD.

Pe partea politică, premierul desemnat se confruntă și cu emoții din partea colegilor de Coaliție, care ar putea părăsi Executivul în orice moment, mai ales că au trimis oameni din eșalonul doi sau tehnocrați.

Din poziția de premier desemnat, Marcel Ciolacu a afirmat că, în cazul în care liberalii vor părăsi guvernarea înaintea alegerilor din 2024, își va depune mandatul și „se va întoarce la români”. Șeful social-democraților a afirmat însă că partidul pe care îl conduce nu ia în calcul posibilitatea ieșirii PNL de la guvernare înainte de termen.