Programul de guvernare al lui Eugen Tomac: ce reforme propune și cine sunt miniștrii din cabinet

Eugen Tomac și-a prezentat, sâmbătă, programul de guvernare. Acesta este structurat în 21 de capitole și „o prioritate zero”, care se referă la „reforma administrativ-teritorială”. Totodată, premierul desemnat a publicat și lista celor care ar urma să facă parte din cabinetul său.

Eugen Tomac FOTO Mediafax

UPDATE - Eugen Tomac: „Nu mai putem trăi după România creionată de pe timpul lui Ceaușescu”

Eugen Tomac a vorbit sâmbătă despre programul său de guvernare. În ceea ce privește reforma administrativ-teritorială, el a reiterat că ea va fi făcută „în mod voluntar”.

„Toate guvernele în ultimii ani au anunțat că vor face această reformă teritorial-administrativă. Ea are nevoie de un consens politic și noi vom merge și vom discuta cu toate formațiunile politice, cu PNL, PSD, UDMR, pentru că nu mai putem trăi după România creionată de pe timpul lui Ceaușescu”, a declarat Eugen Tomac la Antena 3.

El a dat, totodată, asigurări că nu vor dispărea comunele și orașele, însă a subliniat că „trebuie să avem curajul să facem această reformă”.

„Un guvern care nu are în spate responsabilități politice în relația cu aleșii locali poate veni cu un plan îndrăzneț de reformă administrativ-teritorială, o reformă necesară pentru ca România să poată accesa resursele pe care le pune la dispoziție Uniunea Europeană mult mai eficient și evident pentru ca aceste comunități să fie mult mai atractive. Și pentru acest lucru este nevoie de această dezbatere, inclusiv de comasarea unor localități în mod voluntar”, a adăugat premierul desemnat.

Știre inițială

Priorități în justiție

Potrivit programului de guvernare, la capitolul Justiție sunt vizate, pe termen scurt (12–18 luni), măsuri pentru digitalizarea sistemului judiciar, reforma legislativă, întărirea luptei anticorupție și accelerarea proceselor.

În zona digitalizării, este prevăzută introducerea accelerată a inteligenței artificiale în justiție, integrarea în cloudul guvernamental, extinderea dosarului electronic și publicarea unui tablou lunar de performanță judiciară.

Reforma legislativă include finalizarea pachetului de legi în domeniu, ajustarea procedurilor de promovare în magistratură pe criterii meritocratice și recunoașterea statutului de avertizor de integritate pentru magistrați.

Pe anticorupție, sunt propuse întărirea poliției judiciare, suplimentarea personalului la DIICOT și Parchetul General, reguli mai clare pentru anchetele privind magistrații și aplicarea integrală a legislației europene.

Pentru eficientizarea proceselor, se ia în calcul eliminarea camerei preliminare și specializarea unor secții comerciale în curțile de apel.

Pe termen lung, programul include relansarea „Cartierului pentru Justiție” din București, finalizarea penitenciarelor Buzău și Prahova (PNRR) și adoptarea „Codexului societăților comerciale”, menit să unifice legislația din domeniul economic.

Reforma administrativ-teritorială

Reforma administrativ-teritorială este prioritatea „zero” a programului de guvernare, fiind „precondiția” pentru funcționarea celorlalte capitole, potrivit documentului propus de premierul desemnat Eugen Tomac.

În primele șase luni de mandat ar urma să fie înființat un Grup de Lucru Interinstituțional, alături de un audit al situației actuale, prin cartografierea celor peste 3.000 de UAT-uri în funcție de populație, capacitate fiscală, suprafață și acces la servicii publice, precum și elaborarea unor scenarii de reorganizare și consultări în cele opt regiuni cu autoritățile locale și mediul de afaceri.

Programul prevede ca implementarea reformei să se bazeze pe un consens politic, iar cele opt regiuni statistice să devină regiuni administrative cu personalitate juridică, autoritate fiscală și competențe extinse, modelul de referință fiind cel polonez.

De asemenea, pragurile minime de populație și capacitate administrativă pentru UAT-uri ar urma să fie stabilite pe criterii tehnice, nu politice.

Apărare și securitate națională

În ceea ce privește apărarea, documentul menționează că direcția este: angajamentul sporit al României în vederea asigurării proiecției unei Europe mai puternice într-o Alianță mai puternică. Creșterea graduală a bugetului României în linie cu angajamentele asumate de România la Summitul NATO de la Haga (2025). Modernizarea infrastructurii militare și creșterea securității pe Flancul Estic și la Marea Neagră. Aprofundarea Parteneriatelor Strategice. Întărirea bazei industriale pentru apărare și integrarea sa în lanțurile europene și transatlantice.

Astfel, ca măsuri pe termen scurt, premierul desemnat propune modernizare forțelor armate și a infrastructurii militare naționale, inclusiv prin instrumentul SAFE, consolidarea securității la Marea Neagră, consolidarea pe dimensiunea apărării a Parteneriatelor Strategice ale României, în special cu SUA, dar și cu ceilalți Aliați europeni, precum și continuarea dezvoltării Hub-ului de instruire F-16 de la Fetești.

De asemenea, sunt menționare ca măsuri urmărirea finalizării în termen a achizițiilor prin instrumentul SAFE, implicarea în cadrul inițiativelor UE menite să întărească securitatea României, reforma sistemului de recrutare și creșterea coeziunii și atractivității în cariera militară, precum și extinderea cooperării cu Aliații riverani de la Marea Neagră (Bulgaria și Turcia) în cadrul Inițiativei MCM Black Sea.

Diaspora

Potrivit documentului, diaspora românească reprezintă una dintre cele mai importante resurse strategice ale României.

Printre măsurile pe termen scurt (cu un orizont de 12 - 18 luni) se numără modernizarea platformei eConsulat şi extinderea serviciilor consulare digitale, introducerea serviciilor consulare în regim prioritar, un program naţional de burse pentru elevii şi studenţii români născuţi în afara graniţelor - program ce consolidează legăturile cu România, asigură accesul la educaţie în limba română şi contribuie la formarea unei noi generaţii conectate la spaţiul cultural românesc.

Alte măsuri se referă la extinderea reţelei de lectorate de limba română în universităţile europene (reţeaua promovează limba română, creşte vizibilitatea culturală a României şi sprijină comunităţile româneşti din diaspora), digitalizarea serviciilor pentru pensionarii români din diaspora, accelerarea interoperabilităţii pensiilor comunitare (se reduc întârzierile administrative şi se protejează drepturile cetăţenilor români care au muncit în mai multe state membre).

De asemenea, se menționează Consiliul Consultativ al Românilor de Pretutindeni - ca mecanism permanent de dialog între stat şi diaspora şi asigură reprezentarea mai eficientă a intereselor comunităţilor româneşti, sprijin LCCR + recunoaştere diplome pentru diaspora, precum şi sprijinirea revenirii diasporei în România prin acordarea de sprijin pentru angajare la întoarcere prin ANOFM şi SPO, cu servicii personalizate dedicate.

Cabinetul propus de Eugen Tomac

De asemenea, au fost făcute publice și numele care ar urma să facă parte din viitorul cabinet. Trei vicepremieri, doi fără portofolii, şi 15 miniştri se află pe lista propusă de premierul desemnat, Eugen Tomac, pentru noul Executiv.

Lista urmează să fie depusă duminică la Parlament, potrivit Agerpres.

Din noul Cabinet condus de Eugen Tomac ar urma să facă parte:

Sorin Costreie - vicepremier şi ministru al Educaţiei şi Cercetării

Valeriu Nistor - vicepremier, fără portofoliu

Bogdan Dumitru - vicepremier, fără portofoliu

Tiberiu Trifan - ministru al Afacerilor Interne

Ionuţ Simion - ministru al Finanţelor

Ionuţ Maşala - ministru al Transporturilor şi Infrastructurii

Cosmin Soare-Filatov - ministru al Justiţiei

Dan Neculăescu - ministru al Apărării

Florin Duma - ministru al Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului

Şerban Dragosloveanu - ministru al Sănătăţii

Nicolae Istudor - ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale

Luca Niculescu - ministru al Afacerilor Externe

Carmen Moraru - ministru al Investiţiilor şi Proiectelor Europene

Teodor Dulceaţă - ministru al Mediului, Apelor şi Pădurilor

Diana Morar - ministru al Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale

Vladimir Ionaş - ministru al Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei

Mihai Ghyka - ministru al Culturii

Andrei Covatariu - ministru al Energiei.

Președintele Nicușor Dan l-a desemnat joi, 4 iunie, pe Eugen Tomac pentru funcția de prim-ministru, care are la dispoziție zece zile pentru a obține sprijinul parlamentar necesar formării unei majorități și învestirii noului Guvern. Șeful statului a subliniat că decizia sa este una de responsabilitate și așteaptă, la rândul său, același nivel de seriozitate din partea clasei politice pentru a asigura stabilitatea guvernării.