Pro Democratia reia batalia pentru Codul Electoral

Asociatia Pro Democratia (APD) reia batalia pentru adoptarea Codului Electoral, stimulata cu multa probabilitate de intentiile PSD de a modifica Legea privind alegerea Senatului si Camerei

Asociatia Pro Democratia (APD) reia batalia pentru adoptarea Codului Electoral, stimulata cu multa probabilitate de intentiile PSD de a modifica Legea privind alegerea Senatului si Camerei Deputatilor, ca si de reducerea substantiala a numarului de semnaturi necesare promovarii unei initiative legislative cetatenesti. APD considera ca legiferarea unui astfel de act normativ, care ar inlocui toate reglementarile in vigoare referitoare la acest domeniu, ar aduce un plus de coerenta si uniformitate acestei sfere in care persista o seama de neconcordante. Infiintarea Autoritatii Electorale Permanente (AEP), prevazuta in proiectul de Cod Electoral, ar asigura o mai buna calitate si eficienta activitatilor de pregatire, organizare si gestionare a procesului electoral, intrucat AEP este conceputa ca o structura autonoma, cu un buget propriu aprobat de Parlament. Codul Electoral gandit de APD si sustinatorii acesteia (organizatii civice, sindicale si patronale) prevede ca alegerea Senatului si Camerei Deputatilor sa se realizeze pe baza unui sistem mixt cu compensare, avand la baza scrutinul uninominal majoritar cu un singur tur. Mai pe inteles spus, jumatate dintre parlamentari ar urma sa fie desemnati in mod direct, la nivelul unor colegii uninominale in care este divizata o circumscriptie electorala (acestia ar fi candidatii care obtin numarul maxim de voturi in fiecare colegiu), iar jumatate din mandate ar urma sa fie repartizate la nivelul circumscriptiei electorale (corespunzatoare unei regiuni de dezvoltare) in favoarea unora dintre candidatii care au pierdut alegerile in colegiile uninominale in care au candidat. Principiul dupa care are loc aceasta repartizare este acela al asigurarii, in cazul fiecarui partid in parte, a unei relatii proportionale intre suportul sau electoral si numarul de mandate ce-i revin la nivelul unei circumscriptii electorale. APD apeleaza la un exemplu concret pentru a lamuri lucrurile. Daca intr-o circumscriptie electorala ar trebui alesi 10 parlamentari, teritoriul acesteia se imparte in 5 colegii uninominale. In fiecare din acestea, este ales castigatorul. Intr-o a doua etapa se insumeaza voturile obtinute de fiecare partid politic in cele 5 colegii uninominale si, in functie de numarul acestora, se stabileste cate mandate din cele 10 trebuie sa revina fiecarei formatiuni. Din numarul acestora se scade cifra mandatelor castigate de fiecare partid in cele 5 colegii uninominale, iar diferenta arata de cate alte mandate mai poate beneficia acesta. Codul Electoral precizeaza ca pentru fiecare partid in parte mandatele se atribuie acelor candidati care au realizat cele mai bune scoruri electorale in colegiile uninominale.