Primele efecte ale Legii ANI: 55 de persoane își pierd mandatul sau funcția. Printre ei, 10 primari şi 17 consilieri locali sau judeţeni

ANI a identificat 55 de persoane pentru care interdicțiile stabilite definitiv urmează să ducă la încetarea mandatului sau a funcției odată cu intrarea în vigoare a noi legii, care cuprinde şi aşa-numitul „amendament Fritz”.

Primarul Timişoarei, Dominic Fritz, printre cele 55 de persoane care-şi pierd mandatul sau funcţia. Foto: Facebook/Dominic Fritz

Agenția Națională de Integritate a început procedurile pentru cele 55 de persoane care, deși au primit definitiv constatări privind incompatibilități, conflicte de interese sau averi nejustificate, ocupă în continuare funcții sau demnități publice.

Printre acestea se numără 10 primari, 17 consilieri locali și județeni și nouă viceprimari, administratori publici și secretari generali ai unor unități administrativ-teritoriale.

Pe lângă aleșii locali, lista ANI cuprinde 13 funcționari publici, funcționari publici cu statut special și persoane cu funcții de conducere, precum și alte șase persoane care ocupă funcții diferite.

Legea nr. 180/2026, cunoscută şi sub numele de Legea ANI, prevede că pentru cei cărora li s-a stabilit definitiv o incompatibilitate, un conflict de interese sau existența unei averi nejustificate înainte de intrarea în vigoare a legii, dar pentru care termenul de trei ani al interdicției nu a expirat, mandatul, funcția sau demnitatea publică încetează de drept la 30 de zile de la intrarea în vigoare a actului normativ.

ANI spune că noua lege pune accent pe faptul că o interdicție trebuie respectată efectiv, nu doar consemnată după finalizarea unei proceduri.

„Intrarea în vigoare a Legii nr. 180/2026 marchează un moment important în evoluţia Agenţiei Naţionale de Integritate şi a cadrului naţional de integritate. În contextul reformei legislative, a fost consolidat un mecanism care pune accent nu doar pe constatarea şi sancţionarea incidentelor de integritate, ci, mai ales, pe respectarea efectivă a interdicţiilor şi pe aplicarea concretă a consecinţelor care decurg din constatarea definitivă a unei incompatibilităţi, a unui conflict de interese sau a unei averi nejustificate”, se arată într-un comunicat al ANI.

Au crescut şi sancţiunile

Până acum, în cazul conflictelor de interese, sancțiunile financiare au fost cuprinse între aproximativ 400 și 8.000 de lei, însă ANI consideră că astfel de amenzi nu sunt suficiente atunci când există o interdicție definitivă.

„Până în prezent, în cazurile de conflict de interese, sancţiunile pecuniare aplicate persoanelor evaluate au avut valori cuprinse între aproximativ 400 de lei şi 8.000 de lei. În acest context, consolidarea mecanismului interdicţiilor reprezintă o schimbare importantă: consecinţele unui incident de integritate constatat definitiv nu se mai limitează la o sancţiune pecuniară cu efect redus, ci presupune respectarea efectivă a interdicţiei şi, în condiţiile prevăzute de lege, încetarea mandatului, funcţiei sau demnităţii publice deţinute”, precizează ANI.

Nerespectarea unei interdicții de până la trei ani este considerată contravenție și poate fi sancționată cu amendă de la 5.000 la 50.000 de lei. O amendă între 5.000 și 10.000 de lei poate primi și persoana care avea obligația să constate încetarea unei funcții publice, dar nu a făcut acest lucru.

Legea prevede și consecințe asupra actelor încheiate în perioada în care o persoană nu avea dreptul să ocupe funcția sau mandatul respectiv.

„Consecinţele nu sunt însă numai financiare. Actele juridice sau administrative încheiate cu încălcarea perioadei de interdicţie sunt lovite de nulitate absolută. În termeni simpli, nerespectarea interdicţiei poate avea consecinţe nu doar pentru persoana care continuă să ocupe o funcţie sau un mandat, ci şi asupra actelor încheiate cu încălcarea acesteia”, precizează ANI.

Instituția insistă asupra ideii că o interdicție stabilită definitiv trebuie să aibă efect asupra funcției ocupate.

„O interdicţie definitivă trebuie să producă efecte în mod concret, nu doar să figureze într-o evidenţă”, adaugă sursa citată.

ANI anunţă verificări la faţa locului

Totodată, potrivit comunicatului amintit, ANI va verifica dacă mandatul sau funcția a încetat efectiv și dacă interdicția este respectată. În situațiile în care datele din evidențele oficiale nu corespund cu realitatea, instituţia va face verificări suplimentare, inclusiv la fața locului.

„Agenţia va monitoriza punerea efectivă în aplicare a dispoziţiilor legale privind încetarea mandatelor, funcţiilor sau demnităţilor publice şi respectarea obligaţiilor care revin autorităţilor şi instituţiilor în acest proces. Agenţia nu se va limita la informaţiile comunicate de instituţii sau de către persoanele care fac obiectul interdicţiei. În acest sens, procesul de monitorizare nu se va baza exclusiv pe răspunsurile transmise Agenţiei sau pe informaţiile existente în bazele de date şi evidenţele disponibile”, precizează sursa citată.

O atenţie deosebită, mai anunţă ANI, va fi acordată situațiilor în care informațiile primite sunt incomplete, nu mai sunt actuale sau se contrazic.

„Aceste verificări urmăresc inclusiv identificarea situaţiilor în care informaţiile transmise Agenţiei sunt incomplete, neactualizate, contradictorii sau nu corespund situaţiei reale, astfel încât monitorizarea respectării interdicţiilor să se întemeieze pe situaţia concretă, actuală şi reală. Atunci când vor fi constatate neconcordanţe, Agenţia va utiliza instrumentele legale de verificare aflate la dispoziţia sa pentru stabilirea situaţiei concrete şi, după caz, aplicarea măsurilor prevăzute de lege”, arată aceeaşi sursă.

Vă reamintim că Legea nr. 180/2026 a fost promulgată de președintele Nicușor Dan vineri, 28 august, după ce fusese votată miercuri în plenul Senatului, în forma adoptată anterior de Camera Deputaților și după decizia Curții Constituționale. Legea este și unul dintre jaloanele prevăzute în PNRR.

Unul dintre politicienii vizați direct este primarul Timișoarei, Dominic Fritz, președintele USR. După publicarea legii în Monitorul Oficial, acesta a declarat că ținta PSD și AUR este „să omoare speranţa” și că va transforma cele 30 de zile prevăzute de lege „dintr-un abuz într-un festival al faptelor prin care a schimbat Timişoara”.