Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, Marius Obreja, despre criza imigranţilor: Valul de refugiaţi ne-a depăşit aşteptările

0
Publicat:
Ultima actualizare:
Liberalul Marius Obreja FOTO David Muntean
Liberalul Marius Obreja FOTO David Muntean

Preşedintele Comisiei de Apărare din Senat, liberalul Marius Obreja, a vorbit astăzi, la Adevărul Live, despre criza imigranţilor. Obreja a afirmat că numărul de refugiaţi care traversează Marea Mediterană a întrecut cu mult estimările europenilor, iar Europa "pare să nu poată face faţă".

Principalele declaraţii

Adevărul: Vă aşteptaţi la această răsturnare de situaţie privind Codul Fiscal? Practic, ieri se pregătea votul la Senat.

Marius Obreja: Eu, personal, nu mă aşteptam. Venisem pregătit pentru dezbatere.

Adevărul: Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a spus că se aştepta ca proiectul de Cod Fiscal să fie respins în Senat.

Marius Obreja: Ieri, când ne-am văzut în şedinţa de grup, aflasem că există această posibilitate, aşa că nu am mai discutat despre modalitatea de comportament în plen. Eu am să fac o mică discuţie despre istoria acestui Cod. Ce faci când te trezeşti cu un Cod Fiscal aruncat pe piaţă, fără resurse create la buget? Aţi văzut reacţiile BNR, ale Consiliului Fiscal, atenţionările FMI, ale Comisiei Europene, ale Preşedinţiei, aşa că, fraţilor, trebuie să stăm să ne gândim, pentru că prea pare a fi groasă.

Adevărul: Aţi propus o cotă de TVA de 19%, după Guvernul a propus 20%. Cum veţi explica această revenire?

Marius Obreja: Poate vă surprinde, dar eu am un colegiu şi merg în zona rurală destul de mult. Fiecare sat îşi are oamenii care citesc presa, sunt informaţi. Eşti surprins, de multe ori, chiar la crâşma din sat, cu câtă substanţă se face politica. Cota de 19% la TVA este o ţintă pentru PNL. Tindem către acea ţintă, dar acceptăm compromisul prorogării TVA de 19% cu un an. Oricum este o scădere, oricum ţinta noastră este, clar, 19%, iar acest mecanism găsit în timpul bătăliei pe Codul Fiscal a plecat chiar de la copreşedintele PNL Vasile Blaga.

Adevărul: Deci a fost ideea domnului Blaga.

Marius Obreja: De la el a pornit iniţiativa.

Adevărul: Se poate schimba ceva în relaţia PNL-PSD?

Marius Obreja: Cu cât informaţia schimbată, cu cât liderii politici se aşază mai des la masă, cu cât înţelegerea reciprocă şi, până la urmă, înţelegerea interesului naţional este luată în calcul, lucru care sper că se petrece prin schimbarea de leadership la nivelul PSD, eu o consider de bun augur.

Adevărul: Discuţia de ieri dintre Dragnea şi Gorghiu era din start exclusă cât Ponta conducea partidul.

Marius Obreja: Categoric.

Adevărul: Vă aşteptaţi la schimbarea majorităţii?

Marius Obreja: Eu despre autostrada Comarnic-Braşov şi despre schimbarea majorităţii încerc să nu mai fac pronosticuri. Dacă reuşim să facem majoritate pe Codul Fiscal, să treacă pe varianta aia.

Adevărul: Ar fi mai bine pentru PNL să intre acum la guvernare sau să aştepte alegerile din 2016?

Marius Obreja: O guvernare are cea mai bună stabilitate când ajunge acolo în urma alegerilor, dar să-mi arate mie cineva un partid care are această şansă şi refuză. Nu ne este frică de guvernare. Poate pare desuet, dar avem principii, avem program, avem premier desemnat al viitorului guvern, am mai fost la guvernare, cred că suntem, cu schimbările de personaje cu competenţă şi expertiză înaintea multor scenarii la care unii se gândesc. Dacă ni se oferă oportunitatea, intrăm!

Adevărul: Analiştii spun că  poate ar fi mai bine să rămâneţi în Opoziţie până în toamnă.

Marius Obreja: Dacă m-aţi întreba pe mine, repet: fără grabă, numai pe un scenariu politic... nici nu concepem o altă derulare a evenimentelor decât un scenariu democratic, nu fantasmagoriile cu DNA, dacă ar fi după mine, mie nu mi-ar fi teamă să îmi sprijin colegii în preluarea actului de guvernare. Ah, eroziune? Poate după un act de guvernare mai greu îţi faci numele.

Adevărul: Să vorbim puţin despre criza imigranţilor.

Marius Obreja: Estimarea este că 500.000 de doritori să traverseze Mediterana sunt în nordul Africii. Singurul personaj politic român care a vorbit despre asta a fost preşedintele Klaus Iohannis. Încerc să-I motivez pe colegii mei să deschidem ochii tuturor factorilor politici: ansamblul acestei probleme s-a schimbat dramatic, este fluidă sub aspectul unui tsunami – vine peste noi. Oameni care ar popula un oraş de mărime medie sunt la fundul Mediteranei. Cred că anul acesta vom depăşi cifra de 100.000 de imigranţi care au trecut deja Mediterana. Cifra este fluidă. Cu mecanismele pe care Europa le are în acţiune, nu vom putea gestiona această problemă.

Ce se întâmplă cu cei care ajung în Europa? Am făcut o listă cu acţiunile pe care orice stat european va trebui să le facă : să-i hrănească, să le acorde asistenţă medicală, să le afle intenţiile. Apoi, din zonele de graniţă, trebuie relocaţi. Puţină lume ştie că vin partea centrală şi sudică a Africii imigranţi spre Mediterană. Există o întreagă mafie organizată care are un port la Marea Neagră – piaţa acestor traficanţi depăşeşte miliardul de euro. Parte din aceşti bani se duc tocmai acolo unde vedem de la televizor pe cei de la ISIS şi finanţează activitatea lor. Problema nu este numai o cotă. Aceşti oameni vor trebui preluaţi de ţările în care vin. Până ce în ţările lor se vor crea insule de linişte, de trai, perioadă care poate dura 10-15 ani, aceşti oameni vor trebui să trăiască ca imigranţi în altă ţară din Europa. Cei care solicită azil devin cetăţeni ai ţărilor. Dacă e un tânăr nord-african de cinci ani, el ajunge un cetăţean integrat al unei ţări europene la 18-19 ani. Sunt ani în care ţara-mamă trebuie să investească în el. Foarte multe ţări din Europa avansează ideea că la numărul imens de doritori care vin, Europa să se îndrepte să ajute cu înfiinţarea unor megalopolisuri în care se poate trage apă, asfalt, se poate construi o administraţie.

Este absolut logic că mulţi dintre ei vor trebui să se reîntoarcă. Si acolo zic şi cred că ar trebui ca Europa să-şi pună în practică şi să-şi dezvolte politicile de securitate, de apărare, să investească acolo.

Adevărul: Angela Merkel spunea că trebuie să primim imigranţi în mod egal.

Marius Obreja: Nu, s-a angajat, a achiesat la cotele de imigranţi ajunşi în ţări din Europa, dar vorbeam de nişte cifre. Aplicam aceste cote la 20.000, 40.000 sau 60.000 de oameni, dar sunt milioane. Aplicând aceleaşi cote la milioane, dăm la nişte cifre care sperie, care nu mai asigură absorbţia normală.

Adevărul : Practic, spuneţi că planul UE a fost depăşit de numărul de imigranţi care traversau Mediterana.

Marius Obreja : Da, valul ne-a depăşit aşteptările. Cred că sunt unul din ultimii oameni care să pună o problemă la modul exclusivist sau să fiu de părere că nu trebuie să le acordăm azil. Românii au trecut prin aşa ceva, dar este prea mult. Ii rog pe colegii mei de partid, în primul rând, să înţeleagă că nu am alte… Colegiul meu este în Covasna, de când m-am născut o să fiu adeptul înţelegerii multietnice, frumuseţea asta a convieţuirii. Da, Europa nu pare să poată face faţă !

Adevărul : De ce tace Guvernul ? Poate deveni România o rută pentru imigranţi ?

Marius Obreja : E păcatul Guvernului. România poate deveni foarte uşor o rută. Pericolul ca o parte din fluxul imigranţilor să vină spre România există.

Politică

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite