Analiză Pe cine avantajează prezența scăzută la vot și cum va influența rezultatul mobilizarea de seară

Ultimele ore de votare se anunță critice pentru stabilirea viitorului primar general al Capitalei. Deși prezența generală se menține în limite moderate, analistul politic Cristian Hrițuc, fost consilier prezidențial, avertizează că valul de alegători de seară, format preponderent din tineri, are capacitatea de a schimba ierarhiile și de a decide rezultatul final.

Prezența la urne, estimată de analist la un total de 36-37%, pare redusă în comparație cu așteptările create de sondaje, dar se încadrează în normalitatea specifică unor astfel de scrutine. În opinia sa, prezența redusă din prima parte a zilei nu trebuie interpretată ca un dezinteres total, ci mai degrabă ca o particularitate a alegerilor parțiale.

„36–37% mie mi se pare oarecum normală. Am mai scris și în zilele trecute că eu cred că o să avem prezență undeva sub 35%. Văd că mă infirmă puțin. Mai sunt câteva ore, deci eu cred că se poate duce până în 36%” , explică analistul.

Votul de seară poate răsturna calculele

Analistul consideră că absenteismul nu afectează candidații în mod egal, iar ieșirea la rampă a tinerilor în ultimele ore ale procesului electoral devine elementul cheie. Această mobilizare târzie are potențialul de a înclina balanța într-o competiție strânsă, unde diferențele dintre competitori pot fi minime.

„Prezența redusă nu poți să spui neapărat că nu afectează pe nimeni până nu știi rezultatele. E clar că poate să-i dezavantajeze pe toți, nu există cazul în care absentează doar de la unul și ceilalți beneficiază. (...) Eu cred că electoratul din partea a doua a zilei va consfinți un primar de dreapta, să-i spunem așa. Și cred că cel care va fi avantajat de ieșirea electoratului de seară, în special al tinerilor, este Ciceală.”, afirmă Cristian Hrițuc.

Fenomenul „rușinii” față de operatorii de sondaje

Discrepanța dintre cifrele vehiculate înaintea votului și realitatea din secții are o explicație psihologică, identificată de fostul consilier prezidențial în presiunea socială resimțită de respondenți. Oamenii evită să recunoască faptul că nu vor merge la vot, deoarece percep acest drept ca pe o obligație morală.

„Există acolo o rușine a respondentului, care spune că merge la vot. Dar mulți pot minți în sondaje, acesta e adevărul. De asta prezența e supraestimată”, detaliază Hrițuc.

Analistul amintește de presiunea istorică resimțită de români post-Revoluție, când sloganuri precum „S-a murit ca tu să votezi” au creat un reflex social de a declara participarea, chiar și în lipsa intenției reale.

Semnal de alarmă privind manipularea prin sondaje

Pe lângă analiza fluxului de votanți, Cristian Hrițuc lansează un avertisment dur legat de practicile caselor de sondare a opiniei publice din această campanie. El acuză lipsa de reglementare și manipularea evidentă a datelor pentru a influența percepția publică.

„Cred că va trebui, la un moment dat, să avem o discuție serioasă despre casele de sondare, pentru că în campania asta s-a văzut din nou cum manipulează și dau date false, și nu e normal. (...) Acum, cum să zic… e prosteală pe față. Ceea ce nu e în regulă”, a declarat analistul.

Acesta pledează pentru o autoreglementare a breaslei sociologilor, similară celei din avocatură sau presă, pentru a stopa derapajele care duc la dezinformarea alegătorilor.