Modificări de fațadă la legea pensiilor speciale
0Senatorii au ales varianta revizuirii precaute a legii pensiilor speciale, fără intervenții care să afecteze major veniturile și cu prevederi care încă pun sub semnul întrebării constituționalitatea demersului.
Cu două zile înainte de termenul care ducea la adoptarea tacită a proiectului de lege privind pensiile speciale, al cărui autor este Guvernul, senatorii din comisiile de specialitate au dat raport pozitiv pe inițiativă, care miercuri va ajunge la votul din plen.
Amendamentele au fost pregătite pe ultima sută de metri, ceea ce a condus la formulări legislative care ar fi dus la aplicarea unui impozit mai mare pentru toți pensionarii, inclusiv în cazul veniturilor bazate doar pe contributivitate, dar care depășeau salariul mediu brut la fundamentarea bugetului (adică 6.789 de lei). Prin urmare, amendamentul problematic al Coaliției a fost modificat de aleșii Puterii în ședința de marți, astfel încât impozitarea pentru veniturile de până la suma de aproximativ 6.800 de lei este de 10%, din care pentru primii 2.000 de lei există zero taxare. În schimb, pentru pensiile speciale care depășesc acest nivel va avea loc o impozitare cu 15%.
Modificarea e mai degrabă simbolică, dacă ne uităm la ceea ce adoptau în trecut aleșii. De exemplu, Parlamentul a votat pentru supraimpozitarea pensiilor speciale care depășeau 7.000 de lei cu 85%. Aproape în unanimitate a trecut proiectul de lege adoptat în iunie 2020, dar care a fost declarat neconstituțional de Curtea Constituțională.
Un nou amendament introdus este că după publicarea legii în Monitorul Oficial, persoanele care cumulează două sau mai multe pensii de serviciu, reglementate de legi cu caracter special, optează pentru dreptul cel mai avantajos, în termen de 30 de zile. Așadar, fără cumul de pensii speciale (cum sunt cazuri de judecători constituționali care au și pensii de parlamentar, sau de parlamentari foști militari sau magistrați care au, de asemenea, două venituri).
O altă prevedere înscrisă în lege este că pensiile speciale nu mai pot depăși „media venitului net corespunzător venitului brut care a constituit baza de calcul al pensiei de serviciu”. Adică să nu se mai ajungă la pensii mai mari decât salariile. Pensiile magistraților vor fi actualizate cu rata medie anuală a inflației, nu de câte ori e modificată indemnizația de încadrare a judecătorilor și magistraților.
Ce au evitat cei din Coaliție
Senatorii din comisiile de specialitate nu s-au aplecat deloc pe problematica introducerii unei recalculări inclusiv a pensiilor magistraților aflate în plată, după noua formulă de calcul, ceea ce ar putea constitui o problemă, dacă duce la diminuare de venituri. Potrivit tuturor opiniilor exprimate de constituționaliști în ultimele luni, o nouă formulă de calcul trebuie aplicată doar pentru viitor, pentru a respecta Constituția.
De asemenea, aleșii nu au umblat nici pe formulele de calcul care stau baza stabilirii pensiilor speciale. Magistrații vor avea în continuare ca bază de calcul 80% din media indemnizațiilor de încadrare brute lunare și a sporurilor cu caracter permanent din 12 luni consecutive din ultimii zece ani, în timp ce la celelalte categorii apare procentul de 65% media acestor venituri. Or, recomandările Băncii Mondiale erau spre un procent mai mic. Per ansamblu, rămâne și structura proiectului de lege, adică includerea în acesta a șapte categorii de beneficiari, în condițiile în care legile speciale pentru fiecare pensie specială în parte diferă în ceea ce privește ce for are cuvântul decisiv, adică unele ar trebui să fie la final la Cameră, altele la Senat.
Tensiuni între Opoziție și Putere
Aleșii Opoziției, în special reprezentanții USR și REPER, au încercat să provoace dezbateri pe amendamentele agreate de Coaliție, însă la fiecare dintre acestea reprezentanții Puterii nu au votat, evitând explicațiile. Mai mult, ultima variantă a amendamentelor propuse de Coaliție nici nu au mai fost trimise către Opoziție. La ridicarea vocii de către aleșii Opoziției, replica Puterii a fost de fiecare dată că dacă nu le convin amendamentele de pe masa comisiei, pot să se opună prin vot, dar știu deja că sunt prea puțini, iar acestea tot vor trece.
La dezbaterile de la comisiile de specialitate din Senat au venit și reprezentanți ai diferitelor sindicate. Printre aceștia, și Mircea Dogaru, președintele Sindicatului Cadrelor Militare Disponibilizate, cel care în 2012 cerea desființarea Direcției Naționale Anticorupție și Agenției Naționale de Integritate. „Cine vine să mai moară pentru salariul minim pe economie?”, le-a transmis Dogaru parlamentarilor, pentru a-i convinge să nu susțină prevederi care ar afecta veniturile foștilor militari, cărora le-a solicitat drepturi suplimentare pentru militari, în loc de diminuarea veniturilor.
Se încarcă comentariile...
