Ministrul de Externe, discuţie cu omologul britanic privind crearea grupului de luptă al NATO din România

Bogdan Aurescu FOTO Inquam Photos / Octav Ganea

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu şi omologul din Marea Britanie, Liz Truss, au discutat cu privire la crearea grupului de luptă NATO din România. Discuţia dintre cei doi şefi ai diplomaţiilor vine în contextul situaţiei tensionate din Ucraina.

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a avut marţi, 22 februarie 2022, o convorbire telefonică cu omologul britanic, Liz Truss. Cei doi miniştri au avut un schimb de opinii consistent cu privire la situaţia de securitate regională. Totodată, şefii diplomaţiilor română şi britanică au discutat despre modalităţile concrete de consolidare şi diversificare a relaţiei foarte bune de Parteneriat Strategic dintre cele două ţări, având în vedere realităţile post-Brexit, evoluţiile internaţionale actuale şi obiectivele ambelor părţi, arată un comunicat de presă al MAE. 

În ceea ce priveşte situaţia de securitate din regiunea Mării Negre, cei doi miniştri au reiterat condamnarea fermă a recunoaşterii de către Federaţia Rusă a „independenţei” autoproclamatelor republici separatiste din Doneţk şi Luhansk, părţi componente ale Ucrainei. Totodată, au subliniat încălcarea flagrantă a dreptului internaţional, a suveranităţii şi integrităţii teritoriale ale acestei ţări de către Federaţia Rusă, alături de obligaţiile care îi revin în calitate de semnatar al Acordurilor de la Minsk.

Ministrul Bogdan Aurescu a prezentat omologului britanic poziţia României, potrivit căreia comunitatea internaţională trebuie să sancţioneze ferm, imediat şi coordonat acţiunile Federaţiei Ruse, ca răspuns faţă de ultimele evoluţii, dar şi ca modalitate de a descuraja acţiuni viitoare de destabilizare a situaţiei din regiune. De asemenea, cei doi interlocutori au fost de acord asupra importanţei susţinerii puternice a Ucrainei de către comunitatea internaţională, inclusiv prin măsuri pentru creşterea rezilienţei acestui stat, mai arată sursa citată. 

Totodată, şeful diplomaţiei române s-a referit la necesitatea consolidării în continuare, de o manieră coerentă şi unitară, a posturii aliate de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, inclusiv în sudul său, la Marea Neagră. În acest sens, cei doi miniştri au discutat despre crearea grupului de luptă NATO din România. Astfel, cei doi şefi ai diplomaţiilor au agreat continuarea contactelor bilaterale strânse şi a cooperării la nivel aliat în vederea adaptării răspunsului NATO şi al statelor aliate la actualele evoluţii de securitate, inclusiv prin crearea grupului de luptă în România. Secretarul de stat britanic Liz Truss a apreciat poziţionarea fermă a României faţă de evoluţiile actuale din vecinătatea sa şi a fost de acord cu necesitatea consolidării angajamentului colectiv pentru securitatea aliaţilor de pe Flancul Estic al NATO.

În plan bilateral, şeful diplomaţiei române a reliefat dorinţa ţării noastre de a imprima Parteneriatului Strategic cu Regatul Unit un nivel de ambiţie superior, în baza unei structurări mai bune a colaborării şi a unei coordonări politice regulate, având în vedere evoluţiile recente în plan bilateral, european şi global.

Ministrul Bogdan Aurescu a subliniat, de asemenea, rolul substanţial al comunităţii române din Regatul Unit în dezvoltarea şi consolidarea relaţiilor româno-britanice, precum şi contribuţia acestei comunităţi la dezvoltarea socio-economică a ţării de reşedinţă, de-a lungul timpului. În acest context, a punctat importanţa acordată de autorităţile române respectării drepturilor cetăţenilor români din Regatul Unit, inclusiv în conformitate cu Acordul de Retragere din UE, mai arată sursa citată. 

Liderii NATO au decis la Bruxelles înfiinţarea a noi grupuri de luptă în centrul, estul şi sud-estul Europei, unul chiar în România. Decizia a fost luată după ce România a cerut să fie a cincea ţară din flancul estic al NATO care să aibă pe teritoriul naţional un grup militar al Alianţei, denumit prezenţă militară avansată, în fapt, prezenţă militară permanentă. Franţa şi-a asumat rolul de ţară care să conducă acest batalion, deci, din cei 1.000-1.200 de soldaţi străini, care vor veni cu armament propriu, 300 vor fi francezi.