Minciunile gogonate cu care baronii ajunşi primari i-au păcălit pe români şi le-au furat voturile: „desene animate” vândute ca proiecte de milioane de euro
0
Candidaţii la fotoliile de primar au făcut, în 2012, atunci când le-au cerut voturile alegătorilor, diverse promisiuni, unele haioase, iar altele care s-au dovedit în timp a fi de-a dreptul aberante. Pe toate, însă, românii le-au plătit cu milioane de euro din bani publici.
Politicienii care au au reuşit să smulgă voturi primiţând mai multe locuri de muncă, străzi fără câini vagabonzi sau oraşe europene au ieşit pe minus după ce s-a tras linia. Nici spitalele regionale, visul de peste un deceniu al românilor, nu a putut fi pus în practică.
Cazinoul din Constanţa a fost o temă de campanie pentru toate partidele şi pentru mai multe ministere. Din păcate, construcţia de la malul mării se ruinează pe zi ce trece. Acelaşi destin trist şi penru alte monumente care au definit cândva istoria unui oraş.
Constanţa
Cele mai mari minciuni ale lui Radu Mazăre, lăsate moştenire Constanţei
Găsirea unei soluţii pentru reabilitarea Cazinoului, înfiinţarea unui CET nou şi ieftinirea gigacaloriei, precum şi bani mai mulţi cheltuiţi vizibil pentru oraş de la Portul Constanţa sunt trei promisiuni majore pe care constănţenii le-au auzit în campania electorală din 2012, fără ca alegerile locale din 2016 să le găsească realizate.
Lista de proiecte fanteziste era mult mai mare, pe ea fiind inclus şi orăşelul lacustru din Mamaia, cu insule legate între ele. Refacerea Parcului Tăbăcărie, din care au fost distruse hectare întregi pentru mallul prietenului Elan Schwartzenberg, a fost dată total uitării, ba chiar City Park Mall a continuat lucrările de extindere, fără a planta vegetaţia la loc.
Minciunile lui Radu Mazăre, primarul demisionar al Constanţei, au prins însă, din nou, la scrutinul din 2012, când, cu riscul distrugerii oraşului, constănţenii au lăsat ca votul să fie decis doar de asistaţii sociali, pensionarii „cu puiul“ şi restul liotei de interesaţi în menţinerea administraţiei Mazăre, indiferent de mersul urbei.
„Eliberat“ de sub dominaţia lui Radu Mazăre, viceprimarul Decebal Făgădău, primarul interimar al oraşului, s-a pus pe treabă încercând grăbit să facă acum ce nu s-a făcut în 16 ani de mandat Mazăre. Trotuarele au fost curăţate de coşmeliile de terase unde se mânca şaorma şi se bea cafea, dughenele cu flori au fost îndepărtate, iar muncitorii lucrează de zor la refacerea părţii pietonale a bulevardelor. Preconizatele şantiere de pe spaţiile verzi au fost stopate ca prin farmec, iar demersurile locatarilor din zonă au avut miraculos câştig de cauză, după ani în care autorităţile şi-au dat mâna în a crea o ţesătură a fărădelegii.
Iaşi
Gogoşile electorale vândute ieşenilor de baronul Nichita
În preajma tuturor campaniilor electorale, Nichita s-a prezentat în faţa ieşenilor cu mai multe promisiuni pe care nu a reuşit să le îndeplinească. În ultimele mandate, printre promisiunile cel mai des prezentate de Nichita au fost cele referitoare la lobby-ul pe care îl va face pentru ca Iaşiul să aibă o autostradă care să îl lege de Transilvania sau cele despre noul spital regional de urgenţă, ambele proiecte nefiind demarate nici până în prezent.
“Voi transforma Iaşiul într-un centru medical european, cu servicii la standarde occidentale”, spunea Nichita, în timpul campaniei electorale din 2012. Referitor la spitalul regional, autorităţile de la Iaşi nici măcar nu au reuşit să stabilească amplasamentul pe care unitatea ar urma să fie ridicat.
Tot Nichita promitea, în 2008, că va demara construcţia de blocuri pentru tinerii sub 35 de ani. Investiţia a rămas însă la nivel de vorbe.
Cluj
Alegeri locale la Cluj-Napoca 2016: ce a promis şi ce a realizat primarul Emil Boc în ultimii 4 ani
Promisiunile candidatului Emil Boc pentru perioada 2012-2016 includeau proiecte precum: tramvaiul până în Floreşti, Someşul navigabil, sediul pentru Filarmonică, centrul de industrii creative “Buftea de Cluj”, refaţadizarea clădirilor din centru.
Emil Boc a declarat luni, 25 aprilie, după ce şi-a depus dosarul de candidatură pentru al patrulea mandat, că îşi propune ca în următorii 4 ani Clujul să aibă cele mai multe locuri de muncă din România şi să fie oraşul cu cea mai bună calitate a vieţii.
“Clujul trebuie să fie oraşul în care să îţi placă să trăieşti” acesta este sloganul electoral cu care şi-a lansat candidatul Emil Boc, reprezetantul PDL, campania în 2012. Adevărul vă prezintă cele mai importante promisiuni ale primarului şi măsura în care au fost acestea realizate.
1. Promisiune - ”Înlocuirea integrală a liniei de tramvai şi prelungirea ei până în Floreşti” -
Realizare – a fost înlocuită integral linia de tramvai (doar un tronson de circa 15 kilometri) în mandatul 2012-2016, celalalt fiind realizat anteior). Nu a fost prelungită linia până în Floreşti
2. Promisiiune “Vrem să continuăm proiectul 'Cluj-Napoca 2020 - Capitală Culturală Europeană şi Capitală Europeană a Tineretului”, plus ”Am sprijinit TIFF -ul atât ca primar, cât şi ca premier. TIFF -ul, dar şi celelalte festivaluri importante vor beneficia de susţinerea noastră”.
Relizare: Clujul este între cele 4 oraşe care s-au calificat pentru competiţia “Capitala Culturală Europeană 2021”, alături de Baia Mare, Timişoara şi Bucureşti.
Alba
Promisiunile ”ratate” de administraţia din Alba Iulia: drumurile din noile cartiere, ştrandul, sala polivalentă
Mircea Hava conduce administraţia locală din Alba Iulia de 20 de ani şi se pregăteşte pentru un nou mandat la conducerea primăriei. Primarul PNL are un ”bagaj” destul de însemnat de realizări, dar a rămas ”corigent” în ceea ce priveşte unele promisiuni făcute în decursul anilor.
Atuul principal al primarului din Alba Iulia sunt investiţiile publice realizate în infrastructură, cea mai mare parte cu ajutorul fondurilor europene. În Alba Iulia s-au cheltuit circa 200 de milioane de euro, din care aproape jumătate au revenit Cetăţii Alba Carolina. Rezultatul este o Cetate restaurată şi un oraş cu străzi modernizate în cea mai mare parte. Situaţia nu se prezintă, însă, în acelaşi fel în tot municipiul.
Galaţi
Sloganul electoral al actualului primar al municipiului Galaţi, Marius Stan, s-a bazat, la alegerile din 2012, pe ideea de „Noul Galaţi”. În campanie, Stan promitea o înnoire spectaculoasă a oraşului, începând cu aparatul administrativ şi terminând cu infrastructura de orice fel.
La patru ani distanţă constatăm că o bună parte dintre cele promise s-au dovedit doar vorbe, cele mai multe dintre proiectele fostului candidat USL (acum UNPR) rămânând în stadiul de planuri frumos desenate pe hârtie.
De altfel, sigurul dintre marile proiecte anunţate care a prins contur este noua primărie a oraşului, aflată în prezent în construcţie. În rest, mai mult vorbe. Proiectul de restructurare urbană s-a înţepenit în faza demolărilor de garaje şi a lăsat în urmă câteva maidane sinistre (unde erau promise parcuri şi parcări).
Nici noul stadion promis nu s-a mai transformat în realitate, mai ales că ambele echipe de fotbal ale Galaţiului au intrat în colaps: Dunărea s-a desfiinţat, iar Oţelul a căzut în liga a III-a şi este aproape de desfiinţare. La fel, a fost abandonat şi spectaculosul proiect de modernizare a intersecţiilor principale, prin construirea unor pasarele futuriste, care au rămas la stadiul de desene colorate.
Brăila
Ca orice candidat care se respectă, actualul primar al Brăilei a promis multe în campania electorală din 2012, de la veşnica temă a rezolvării problemei câinilor maidanezi, până la proiecte de infrastructură de mare anvergură. Acum, la final de mandat, Simionescu se poate lăuda doar parţial cu rezultatele muncii sale din ultimii patru ani. Unele promisiuni au fost rezolvate pe jumătate, altele deloc.
Câinii maidanezi au împânzit străzile Brăilei parcă mai mult ca niciodată. Simionescu are o scuză: legislaţia incompletă şi interpretabilă, care nu permite tranşarea definitivă a acestei probleme.
Dincolo de interminabila problemă a câinilor, specifică marii majorităţi a oraşelor româneşti, Aurel Simionescu a prezentat, în campania electorală din 2012, trei proiecte concrete pentru Brăila, spunând atunci că, dacă nu le implementează sau măcar nu începe implementarea lor în primii doi ani de mandat este dispus să îşi dea demisia.
În mare, era vorba despre odernizarea reţelei stradale şi îmbunătăţirea serviciilor şi utilităţilor publice urbane, susţinerea mediului de afaceri şi valorificarea patrimoniului cultural şi turistic local.
Slobozia
Eşecul administraţiei Stoica la Slobozia. Oraşul cu o groapă în centru şi statuie hidoasă
În 2012, în plină campanie electorală, candidatul PSD la Primăria Slobozia promitea cetăţenilor modernizarea centrului oraşului. La patru ani distanţă, dorinţa s-a transformat în coşmar. Locul pavelelor, băncilor şi parcării subterane fiind luat de o groapă imensă.
În 2012, Slobozia l-a ales primar pe Alexandru Stoica, candidatul PSD. În timpul campaniei electorale acesta a promis că va înfrumuseţa oraşul. Cel mai ambiţios plan al său a fost acela referitor la reabilitarea centrului administrativ al Sloboziei prin construcţia, cu fonduri de la UE, a unei parcări subterane şi a unei agore greceşti. Ambele prevăzute cu bănci, umbreluţe, gazon, flori şi multe alte dichisuri urbane care să transforme în bine imaginea Sloboziei.
La patru ani distanţă însă de acest proiect s-a ales praful. Aşa se face că acum în locul agorei şi parcării subterane în centrul Sloboziei a fost amenajată o groapă imensă. Proiectul ar fi trebuit să se termine anul trecut în decembrie, însă termenul de execuţie nu a fost respectat. Aşa se face că municipalitatea din Slobozia este datoare Uniunii Europene peste câteva milioane bune de euro.
Târgovişte
În cei şase ani, cât a stat la conducerea Primăriei Târgovişte, Gabriel Boriga, primarul ales în 2008 şi în 2012 a făcut atât lucruri bune, cât şi lucruri pe care dacă le ocolea, ar mai fi fost, încă, edil. Vă reamintim, Gabriel Boriga a fost condamnat definitiv în 2014 la trei ani de închisoare cu suspendare pentru fapte de corupţie.
Marele avantaj al lui Boriga, PDL, (ceea ce l-a şi menţinut în funcţie la alegerile din 2012) a fost că era un bun comunicator, iar spriritul său întreprinzător l-a apropiat mult de oameni. De altfel, toate partidele politice din Dâmboviţa l-au inclus în sondajele proprii înainte de startul campaniei electorale din 2016, iar Boriga, în ciuda faptului că a fost condamnat, era în preferinţele alegătorilor.
Ploieşti
Spitalul de Pediatrie şi pensia municipală, „gogoşile“ din fosta campanie electorală din Ploieşti
În iunie 2012, o promisiune de campanie neobişnuită a candidatului USL pentru Primăria Ploieşti, Iulian Bădescu, făcea înconjurul ţării: acordarea unei pensii muncipale de 200 de lei ploieştenilor cu venituri modeste. La câteva luni după câştigarea mandatului, în aprilie 2013, edilul a trebuit să recunoască faptul că ajutorul financiar promis nu poate fi acordat „din cauza datoriilor care apasă bugetul local din mandatul trecut“.
O altă promisiune nerespectată a fost recuperarea fostei Case a Căsătoriilor de pe Bulevard. După mai multe discuţii, legate tot de bani, administraţia a optat pentru transformarea fostului sediu al Distrigaz în sediu pentru Starea Civilă a oraşului.
Promisiunile din campanie vizau şi un spital ultramodern pentru copii care urma să fie amenajat în clădirea din centrul oraşului donată de OMV Petrom. Proiectul a stagnat şi ulterior a fost abandonat definitiv, clădirea urmând să găzduiască „activităţi culturale, artistice sau servicii sociale“.
Piteşti
Primarul Pendiuc, creatorul Experimentului ”Beton peste Piteşti”
Deşi în campania electorală din 2012, ca şi în alte campanii, Tudor Pendiuc a spus că vrea mult mai multe spaţii verzi în Piteşti, în realitate nu şi-a respectat promisiunea şi a făcut din Piteşti un oraş beton numai la propriu, nu şi la figurat din păcate.
Proiectul de reabilitare urbană a Piteştiului, început şi iniţiat de Pendiuc, a ajuns să fie în realitate un proiect de măcelărire urbană a Piteştiului, un proiect prin care – pe banii Uniunii Europene (aproape 17 milioane de euro) - au dispărut 9,6 hectare de spaţii verzi din municipiu şi numeroşi copaci sănătoşi au fost tăiaţi, stârnind foarte multe proteste şi critici în Piteşti. În schimbul spaţiilor verzi distruse, Piteştiul a fost umplut de zeci de milioane de pavele. Piteştiul a ajuns astfel un oraş beton doar la propriu, nu şi la figurat.
<strong>Slatina</strong>
Privit în 2004 drept salvatorul oraşului din mâna „ciumei roşii“, în rândul căreia în cele din urmă a ajuns, primarul Slatinei Darius Vâlcov candida în 2012 pentru al treilea mandat, venind în faţa slătinenilor cu mai multe proiecte, două dintre acestea, măreţe, rămânând până astăzi fără soluţie: grădina zoologică şi centură ocolitoare pentru Slatina.
Darius Vâlcov câştiga detaşat, în 2012, al treilea mandat în fruntea Slatinei, din partea PSD, partid împotriva căruia intrase în politică. Faţa oraşului o schimbase, chiar dacă pe sume inimaginabile, slătinenii, sensibili în acei ani la trotuare pavate, gărduleţe, pergole şi mobilier stradal şi gândind mai puţin la infrastructura veche de apă şi canal, înghiţind pe nerăsuflate viitoarele planuri.
La mai bine de patru ani de când se hotărâse intrarea „în conservare“ a obiectivului, Vâlcov vorbea din nou de proiectul pentru cea mai modernă grădină zoologică din România: întinsă pe câteva hectare, sectorizată pe specii de animale, cu ierbivore lăsate în câmp deschis, astfel încât copiii să le observe cât mai aproape de mediul natural, continuată cu o investiţie în zonă, în Pădurea Strehareţi, cu spaţii de joacă pentru copii, cu locuri de camping moderne, piste pentru biciclete etc.
Proiectul pentru refacerea grădinii zoologice (înfiinţată în 1979) era anunţat pentru prima dată în 2007. Un contract pentru o valoare de 5,5 milioane lei se semnează cu Ministerul Mediului în 2011, pentru ca investiţia, pentru care municipalitatea ar fi trebuit să asigure 25% din finanţare, să rămână, până astăzi, în aşteptare.
Buzău
În 2012, echipa de campanie a lui Constantin Boşcodeală, primar care era în funcţie de 16 ani, anunţa finalizarea unor ample investiţii ori proiecte noi, pe durata următorului mandat.
Au promis sensuri giratorii noi, străzi ca-n palmă în tot oraşul, refacerea centrului vechi al oraşului, reabilitarea conacului care i-a aparţinut fostului prim-ministru Alexandru Marghiloman şi încheierea proiectului de modernizare a staţiilor de autobuz.
În prima jumătate a mandatului, administraţia condusă de Constantin Boşcodeală a reuşit să finalizeze un proiect realizat cu bani europeni. Începută chiar în toamna anului în care Boşcodeală a fost reales, asfaltarea a zece kilometri de străzi din cartierul Mihai Viteazul a fost una dintre primele realizări bifate de fostul edil.
Vaslui
Şoseaua de centură care ocoleşte Bârladul şi realizarea infrastructurii în cele mai mari şi vechi cartiere din municipiu (Munteni şi Podeni) sunt cele mai gogonate promisiuni de campanie ale ex-primarului PSD Constantin Constantinescu şi ale finului său, deputatul Adrian Solomon, actual candidat la fotoliul de primar al oraşului.
Aceste mari investiţii sunt tot în stadiu de promisiune deşi timp de mai bine de un deceniu au apărut zeci de articole în presa locală care anunţau că se lucrează intens la implementarea acestora şi demararea lor era promisă la fiecare câteva luni.
După un deceniu de promisiuni deşarte, demararea lucrărilor la şoseaua de centură a Bârladului a fost anunţată, din nou, pe 9 octombrie 2015. Într-o conferinţă de presă a fost dată ca sigură o informaţie: în ianuarie 2016, cel târziu, va fi organizată pe SEAP licitaţia lucrării de execuţie a şoselei de centură a Bârladului. Vestea a fost dată de faţă cu ministrul Transporturilor Iulian Matache, deputatul Adrian Solomon, deputatul Ana Birchall, directorii CNADR şi lideri judeţeni şi locali.
Piatra Neamţ
Un spital privat de oncologie realizat la Piatra Neamţ cu ajutorul unor investitori din Italia a fost una din promisiunile făcute de Gheorghe Ştefan şi Culiţă Tărâţă în campania de la alegerile locale din 2012.
Cel de-al treilea mandat la Primăria Piatra Neamţ al lui Gheorghe Ştefan, zis Pinalti, a fost întrerupt de ancheta DNA în cazul Microsoft. Din toamna anului 2014, edilul a fost cercetat în dosar în stare de arest preventiv, iar în martie 2015 şi-a dat demisia din funcţie după ce fusese suspendat prin ordin de prefect în decembrie 2014.
În iunie 2012, Pinalti câştiga alegerile în urma unei campanii electorale dusă sub sigla APEL (o alianţă la nivel judeţean între PDL, UNPR şi PNŢ-CD). Alături de aliatul de atunci, Culiţă Tărâţă (candidat UNPR la funcţia de preşedinte CJ Neamţ), Gheorghe Ştefan anunţa pe 10 mai 2012 un megaproiect pentru sănătatea nemţenilor: înfiinţarea unui spital de oncologie ultramodern ce urma să fie ridicat pe dealul Cârlomanu, în cadrul unui parteneriat public-privat.
Botoşani
Ovidiu Portariuc a câştigat alegerile locale în anul 2012 sub sigla USL, în faţa unui candidat cu experienţă şi mult mai titrat în acel moment, fostul primar Cătălin Flutur. Iniţial Ovidiu Portariuc, plecase în campania electorală, cu un proiect comun USL, care a fost reconfigurat odată cu schimbarea situaţiei politice şi desprinderea PNL de PSD. Cu toate acestea în general, Portariuc a promis că programul său sa se va baza pe trei piloni, locuinţe, locuri de muncă şi eliminarea corupţiei în administraţia locală, aşa cum de altfe declara şi pentru botosaninews.ro în 2012.
Continuarea vechilor proiecte
Unul dintre aspectele administraţiei Portariuc a fost continuarea unor proiecte propuse sau începute în timpul administraţiei Flutur. Şi cel mai important este parcul de agrement de la Cornişa. Practic este vorba de un parc regional, cel mai mare din Moldova, dotat cu bazine de înot, instalaţii de tip aqua park,terenuri de sport, zonă împădurită, river rafting şi patinoare. Se preconizează că acest parc va fi terminat în luna iunie 2016, câteva obiective şi spaţii de atracţie fiind deja finalizate. Totodată o altă moştenire importantă a fostei administraţii lăsată primarului Portariuc, a fost CET-ul modernizat şi performant, ca şi reţeaua nouă de distribuţie a agentului termic în municipiu, în cadrul societăţii Modern Calor.
Satu Mare
Ce a promis în 2012 şi nu a realizat în acest mandat primarul Dorel Coica
În municipiul Satu Mare, în urmă cu 4 ani de zile, actualul primar îşi prezenta promisiunile către cetăţeni prin cadrul unui pliant ce însuma câteva pagini şi mult mai multe domenii de activitate. Unele dintre promisiuni cuprindeau proiecte deja începute,iar altele nu intrau în atribuţiile primarului.
Promisiunile din campania din 2012 a actualului primar au fost numeroase, pe multe domenii de activitate şi pentru toate categoriile de vârstă şi sociale. Din lista de promisiuni nu a lipsit centura de ocolire a municipiului şi cel de-al treilea pod, promisiune folosită de toţi candidaţii la primăria Satu Mare din ultimii 20 de ani.
Tot din domeniul investiţiilor majore, edilul promitea acum 4 ani reabilitarea celor 4 căi de acces în municipiul Satu Mare, doar una fiind în prezent în reabilitare. Sala Polivalentă este un alt proiect propus acum patru ani şi care este reluat pe lista de promisiuni şi în acest an fără să fi avansat considerabil de atunci. La acestea se adaugă reabilitarea clădirilor instituţiilor de cultură, teatru, filarmonică, muzeu, bibliotecă, centru cultural, din toate acestea doar teatrul fiind reabilitat printr-un proiect început înainte de 2012.
Pe aceeaşi temă:
Se încarcă comentariile...
