Mâine se dă startul campaniei electorale. 14 candidați înscriși în cursa prezidențială
0Campania electorală pentru primul tur al alegerilor prezidențiale începe vineri, la miezul nopții, și se va încheia pe 23 noiembrie. Românii vor alege viitorul președinte dintre 14 candidați, ordinea lor pe buletinele de vot fiind stabilită de Biroul Electoral Central.
Campania pentru primul tur al alegerilor prezidenţiale începe vineri, la miezul nopţii, şi se va încheia pe 23 noiembrie, la ora 7:00. Primul tur are loc pe 24 noiembrie, iar al doilea pe 8 decembrie. Românii vor alege noul preşedinte dintre 14 candidaţi, 10 propuşi de partide sau organizaţii ale minorităţilor şi 4 independenţi. Ordinea pe buletinul de vot a fost stabilită prin tragere la sorţi de Biroul Electoral Central pe 10 octombrie și este următoarea:
- Poziția nr. 1: Elena-Valerica Lasconi - Uniunea Salvați România
- Poziția nr. 2: George-Nicolae Simion - Alianța pentru Unirea Românilor
- Poziția nr. 3: Ion-Marcel Ciolacu - Partidul Social Democrat
- Poziția nr. 4: Nicolae-Ionel Ciucă - Partidul Național Liberal
- Poziția nr. 5: Hunor Kelemen - Uniunea Democrată Maghiară din România
- Poziția nr. 6: Mircea-Dan Geoană - candidat independent
- Poziția nr. 7: Ana Birchall - candidat independent
- Poziția nr. 8: Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru - Partidul Alternativa pentru Demnitate Națională
- Poziția nr. 9: Sebastian-Constantin Popescu - Partidul Noua Românie
- Poziția nr. 10: Ludovic Orban - Forța Dreptei
- Poziția nr. 11: Călin Georgescu - candidat independent
- Poziția nr. 12: Cristian Diaconescu - candidat independent
- Poziția nr. 13: Cristian-Vasile Terheș - Partidul Național Conservator Român
- Poziția nr. 14: Silviu Predoiu - Partidul Liga Acțiunii Naționale
Biroul Electoral Central a stabilit mai multe măsuri pentru desfășurarea campaniei electorale.
Este interzisă acordarea sau formularea promisiunii de acordare a unor beneficii şi recompense de orice fel pentru participarea la vot.
Integritatea panourilor, afişelor electorale şi a altor materiale de propagandă electorală amplasate în locuri autorizate este asigurată de primar, cu sprijinul poliţiei locale sau, în localităţile unde poliţia locală nu este constituită, cu sprijinul efectivelor Ministerului Afacerilor Interne.
La alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, primarii asigură competitorilor electorali panouri electorale distincte de cele amplasate pentru asigurarea locurilor de afişaj electoral la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an.
Pe un panou electoral fiecare candidat poate aplica un singur afiş electoral. Sunt interzise afişele electorale care combină culorile într-o succesiune care reproduce drapelul României sau al altui stat.
Totodată, este interzisă utilizarea în scop electoral a vehiculelor inscripţionate sau colantate cu sloganuri de campanie sau cu imagini ale candidaţilor, precum şi cu alte referiri la competitorii electorali, utilizarea vehiculelor care difuzează materiale audio, în mers sau staţionar, organizarea de spectacole, serbări, focuri de artificii, utilizarea de bannere, mesh-uri, corturi publicitare, pavilioane publicitare, panouri publicitare mobile, steaguri publicitare, calcane, ecrane publicitare, indicatoare publicitare direcţionale, structuri de publicitate autoportante, mijloace de publicitate, panouri publicitare, proiecte publicitare speciale, publicitate luminoasă şi oricare alte materiale electorale care nu sunt prevăzute la art. 36 alin. (2) din Legea nr. 334/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Este interzisă continuarea propagandei electorale după încheierea campaniei electorale.Prin continuarea propagandei electorale după data încheierii campaniei se înţelege: afişarea, lansarea sau distribuirea de materiale electorale de orice tip, precum şi difuzarea de mesaje electorale în format audio, vizual sau mixt pe ecrane digitale amplasate în locuri publice, private sau prin intermediul unor vehicule special amenajate, care se referă la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024; sfătuirea alegătorilor să voteze sau să nu voteze anumiţi candidaţi la aceste alegeri.
De asemenea, după încheierea campaniei electorale, menţinerea conţinutului cu caracter electoral referitor la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, ce a fost publicat pe durata campaniei electorale pe paginile de internet şi pe platformele online de socializare şi care nu face obiectul unei promovări plătite pentru afişarea respectivului conţinut ulterior încheierii campaniei electorale, nu constituie acţiune de continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei.
După încheierea campaniei electorale la alegerile pentru preşedintele României din anul 2024, continuarea propagandei electorale care se referă exclusiv şi neechivoc la alegerile pentru Senat şi Camera Deputaţilor din acest an nu constituie continuare a propagandei electorale după încheierea campaniei electorale la alegerile prezidenţiale din anul 2024, după cum a precizat BEC.
În perioada cuprinsă între momentul încheierii campaniei electorale şi până la încheierea votării, organizatorii evenimentelor de orice gen şi participanţii la acestea nu pot derula acţiuni de propagandă electorală.