Liviu Dragnea, despre PSD: „Tu demiţi Guvernul şi tu spui că nu vrei să îţi asumi guvernarea? În politică îţi mai asumi şi costul electoral”

FOTO: Kanal D

Fostul lider PSD, Liviu Dragnea, eliberat condiţionat pe 15 iunie din Penitenciarul Rahova, a declarat duminică seara că nu ştie dacă are şanse să se întoarcă în politică. Liviu Dragnea a anunţat recent că susţine noul partid Alianţa pentru Patrie, înfiinţat de fostul secretar general adjunct al PSD, Codrin Ştefănescu. Despre partidul pe care l-a condus în trecut, Dragnea afirmă că trebuia să îşi asume guvernarea.

Fiind întrebat, duminică seara la Kanal D, dacă crede că are şanse de întoarcere în politică, fostul lider PSD a răspuns: „Nu ştiu, habar n-am. Nu m-ar interesa foarte mult”.

Cu toate acestea, Liviu Dragnea, revenit recent în spaţiul public, şi-a declarat susţinerea pentru noua înfiinţată Alianţă pentru Patrie, despre care a declarat, la Kanal D, că „se adresează românilor care speră ca România se poate recupera.”. Când şi-a anunţat susţinerea, Dragnea a subliniat că partidul nu-i aparţine şi că a fost înfiinţat de „patru oameni obişnuiţi”, la iniţiativa lui Codrin Ştefănescu.

În legătură cu PSD, Dragnea afirmă că trebuia să îşi asume guvernarea, precizând că probabil s-a temut să facă acest lucru deoarece vine iarna. „Tu demiţi Guvernul şi tu spui că nu vrei să îţi asumi guvernarea? În politică îţi mai asumi şi costul electoral.”, a spus el.

“Din păcate, PSD a renunţat deliberat la componenta naţională a partidului. Nu naţionalistă, naţională, patriotică. Ar fi trebuit să se bată pentru români prin orice acţiune politică posibilă”, a afirmat fostul lider PSD.

Fostul lider social-democrat a spus duminică seară, răspunzând unei întrebări legate de modul în care se susţine financiar, că „i-a fost ridicat sechestrul”, fără a detalia mai mult.

Amintim că pe 21 noiembrie 2017, DNA a instituit măsuri asiguratorii asupra bunurilor mobile şi imobile deţinute de Liviu Dragnea şi de ceilalţi inculpaţi din dosarul "Tel Drum", pentru recuperarea prejudiciului din dosar, estimat la peste 127 de milioane de lei.

În cazul lui Liviu Dragnea, s-au instituit sechestru asigurator şi poprire asiguratorie până la concurenţa sumei de 127.547.366 de lei "asupra tuturor bunurilor mobile şi imobile, acţiunilor şi părţilor sociale deţinute de acesta în cadrul persoanelor juridice de drept privat, asupra sumelor de bani din conturile bancare, precum şi asupra sumelor de bani datorate acestuia cu orice titlu, de către terţe persoane, inclusiv sumele datorate cu titlu de chirie".

În iulie 2021, Dragnea s-a prezentat la sediul DNA, unde procurorii i-au adus la cunoştinţă prelungirea sechestrului în dosarul Tel Drum, în care are calitatea de inculpat.

Conform unei analize G4Media, deşi DNA a anunţat că i-a pus sechestru lui Dragnea ”pe toate bunurile mobile şi imobile”, nu i-a indisponibilizat fostului lider PSD două terenuri şi o casă din Teleorman, unde este unic proprietar. 

În Dosarul Teldrum, Dragnea este inculpat pentru săvârşirea infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul şi instigare la infracţiunea de folosirea sau prezentarea cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene, în forma participaţiei improprii.

În Dosarul Vizita în SUA, fostul lider social-democrat a fost trimis în judecată în urmă cu cinci luni pentru trafic de influenţă (două fapte), şi folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

În vara acestui an, el a fost eliberat condiţionat din puşcărie, unde executa, din mai 2019, o condamnare de 3 ani şi 6 luni de închisoare într-un dosar în care a fost acuzat de angajări fictive la Protecţia Copilului pe vremea când era preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman şi preşedinte PSD în acelaşi judeţ.

Anterior, Dragnea mai primise o condamnare la 2 ani de închisoare, cu suspendare, în Dosarul Referendumul, dosar în care a fost acuzat de folosirea influenţei sau autorităţii de lider de partid în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.