Kelemen Hunor: Rediscutarea intrării României în Schengen s-ar putea întâmpla în 2024-2025

Vicepremierul Kelemene Hunor a subliniat într-o intervenție la Digi24 că în cazul în care România nu va menține aderarea pe agenda subiectelor la nivel european în următoarele luni, scenariul aderării s-ar putea îndepărta până în perioada 2025. 

  „Vom continua lupta pentru a intra în Spațiul Schengen și nu acceptăm șantajul Austriei. Cred că ceea ce se întâmplă de 11 ani de zile este inacceptabil. Cred că prima greșeală am făcut-o acum 11 ani când România a acceptat ca aderarea la Schengen să fie cuplată cu MCV”, a spus Kelemen Hunor la Digi24.

Potrivit vicepremierului, „trebuie să fim conștienți că, dacă nu se va întâmpla ceva în prima jumătate a anului, rediscutarea intrării noastre în Spațiul Schengen nu se va întâmpla mai repede de 2024-2025”, urmând ca la 1 iulie sistemul pentru Spațiul Schengen să intre într-o revizuire mai amplă.

Kelemen a subliniat și că la Consiliul European nu se va discuta aderarea la Schengen, pentru că nu există atribuții la nivelul Consiliului European în privința Spațiului Schengen. „Poate o declarație comună, puternică ar fi necesară, dar acolo nu se va schimba decizia luată în JAI”, a mai adăguat Kelemen. 

  Președintele UDMR a mai susținut că e puțin probabil ca președinția suedeză a UE să pună pe agenda Consiliului JAI acest subiect, în prima jumătate a anului viitor. 

„Oricum, noi trebuie să protestăm ferm împotriva deciziei Austriei, care a fost o decizie incorectă, care e greu de explicat”, a adăugat el, amintind că până în 16 noiembrie Guvernul de la Viena nu a avut obiecții față de aderarea României la Spațiul Schengen. „Uniunea Europeană ar fi avut acum nevoie de un mesaj puternic de solidaritate, dincolo de faptul că România îndeplinește criteriile tehnice. Nu poți să faci o astfel de mizerie unui partener”, a mai spus vicepremierul.

Aderarea României la Schengen, bloocată de Austria 

Joi, 8 decembrie, Consiliul JAI nu a putut da un vot unanim pentru primirea României și Bulgariei în Schengen, fiind înregistrate două voturi împotrivă, ale Austriei și Olandei. Singura care a fost primită în spațiul de liberă circulație european a fost Croația. 

Olandezii au subliniat însă în minută că susțin țara noastră, dar votul a fost unul comun, dosarele celor două state fiind legate. Prin urmare, sprijinul Olandei poate fi reprezentat în votul din JAI prin decuplarea de Bulgaria, un demers care a fost atins doar tangențial de politicienii români, rămânân însă neclar deocamdată când ar putea fi reluată discuția pe tema Schengen, la nivel de Consiliu Justiție și Afaceri Interne.

Deși liderii politici români din Parlamentul European discută în prezent despre posibilitatea reluării subiectului aderării României la Schengen în Consiliul European, surse din Legislativul european au explicat însă pentru „Adevărul”, înainte de votul din Consiliul JAI, că unul dintre cele mai sumbre scenarii este preconizat chiar de existența votului negativ, fiind nevoie ulterior de reluarea procedurii de la zero, care ar putea dura 2-3 ani.