Ion Iliescu a mancat si coliva domnitorului Serban Cantacuzino

"Vesnica pomenire, vesnica pomenire, vesnica lor pomeniiireeee", rasuna in inaltul Cotrocenilor vocea Intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane. De farfuria cu coliva tin urmasii Cantacuzinilor, iar

"Vesnica pomenire, vesnica pomenire, vesnica lor pomeniiireeee", rasuna in inaltul Cotrocenilor vocea Intaistatatorului Bisericii Ortodoxe Romane. De farfuria cu coliva tin urmasii Cantacuzinilor, iar intre ei, la loc de cinste, pomeneste cu foc si presedintele Ion Iliescu, unul din urmasii pe linie... institutionala. Scena s-a petrecut ieri, cu ocazia reconstructiei bisericii din incinta Palatului Cotroceni, ctitorie a lui Ioan Serban Cantacuzino. De jur imprejur, garda de onoare, fanfara militara, descendenti ai domnitorului, actorul Serban Cantacuzino avand acum rolul de sef al casei domnesti si, in plus, presedinte al Fundatiei Cantacuzino, alti invitati, printre care Dan Grigore, Gelu Voican Voiculescu, Irina Nistor, Dinu Sararu. Biserica Manastirii Cotroceni a fost ridicata in 1679 de domnitorul Serban Cantacuzino si demolata in 1984 la cererea Elenei Ceausescu. Demolator a fost Trustul Carpati, iar sef de lucrari, inginerul Petre Badea. Acum, la 20 de ani de la demolare, Aedificia Carpati, avandu-l pe acelasi Petre Badea in frunte, nu numai ca a reconstruit biserica, dar a si finantat lucrarea, care a costat peste 10 miliarde de lei. "Nu mai am liniste. Eu am daramat-o in '84, eu vreau sa o reconstruiesc", i-ar fi spus Badea presedintelui Iliescu, atunci cand i-a prezentat proiectul de refacere a sfantului lacas. Pentru reconstructie, el a fost decorat cu Ordinul National "Serviciu Credincios". Presedintele Ion Iliescu a acceptat si, acum un an, au inceput lucrarile, in ciuda impotrivirilor SPP, care vedea puse in pericol securitatea presedintelui si curatenia din curtea Palatului. Proiectul de reconstructie i-a fost propus si lui Emil Constantinescu, mai ales ca in campanie promisese ca va reface biserica. O data ajuns in functie, Constantinescu a constatat ca, din cauza bisericii, n-ar mai fi vazut din birou curtea Palatului si a decis sa nu mai fie reconstruita. "Reconstructia bisericii este un act politic si cultural. Ne apropiem de aniversarea a 15 ani de la Revolutie si evenimente ca acestea marcheaza intrarea in normalitate. Demolarea bisericii nu a facut cinste, iar reconstruirea readuce intr-un cadru firesc intreg complexul Cotroceni", a afirmat Ion Iliescu, recunoscand si rolul deosebit al familiei Cantacuzino in istoria si cultura Romaniei. Festivitatea fiind deschisa, inaltele fete bisericesti au inceput slujba de inhumare a osemintelor domnului Serban Cantacuzino si a altor cinci membri ai familiei sale. Cu onoruri militare, domnestile ramasite pamanesti au fost depuse in pronaosul bisericii, in criptele originale, salvate pentru ca, la demolare, fundatia a fost ascunsa sub un strat considerabil de pamant. Impreuna cu Preafericitul Patriarh Teoctist, urmasul si tizul domnitorului, Serban Cantacuzino, a varsat pamant, vin si ulei peste osemintele pe care garda de onoarea le-a purtat pana la criptele in care sa-si gaseasca, in sfarsit, odihna. Readucerea Cantacuzinilor in vechea lor ctitorie, desi a fost prezentata ca un mare act de restituire a istoriei nationale, a fost oarecum confiscata de un grup restrans. Si asta in timp ce la poarta Palatului erau destui doritori sa vada momentul caruia i s-a facut publicitate la radio si televizor. "N-am invitatie, dar am auzit la radio si vreau si eu sa vad", se ruga o doamna de ofiterul de la poarta. "Fara invitatie nu se intra!". "Atunci de ce ati mai anuntat la radio", a intrebat cineva, fara sa mai astepte raspuns.