Grupul parlamentar PACE - Întâi România cere înființarea unei comisii care să pună sub lupă presupusa întâlnirea Ilie Bolojan - Simina Tănăsescu

Grupul parlamentar PACE - Întâi România va depune luni, 17 august, o solicitare oficială pentru înființarea unei comisii de anchetă în Senat, după apariția informațiilor privind o întâlnire neanunțată între premierul Ilie Bolojan și președinta Curții Constituționale, Simina Tănăsescu.

Ninel Peia, inițiatorul demersului. FOTO FB Ninel Peia

Întâlnirea ar fi avut loc pe 14 august, în incinta Parlamentului, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean.

În documentul pe care grupul parlamentar îl va înainta Biroului Permanent, inițiatorii afirmă că demersul este necesar pentru „verificarea împrejurărilor organizării și desfășurării întâlnirii” și pentru evaluarea eventualelor consecințe instituționale, potrivit News.ro.

Solicitarea este semnată de peste o treime dintre senatori, conform Regulamentului Senatului.

Proiectul de hotărâre prevede constituirea unei comisii de anchetă cu 13 membri, desemnați proporțional cu configurația politică: PSD - 4, AUR - 3, PNL - 2, USR - 2, PACE - 1, UDMR - 1.

Comisia ar urma să stabilească data, durata și circumstanțele exacte ale întâlnirii, cine a inițiat-o, cine a facilitat accesul în spațiile Parlamentului și dacă au existat comunicări instituționale între Guvern, Parlament și Curtea Constituțională.

Un aspect sensibil îl reprezintă folosirea biroului oficial al președintelui Senatului pentru această întrevedere. Comisia va verifica și dacă întâlnirea a avut caracter oficial, politic sau privat, precum și existența unor documente, invitații sau corespondențe care să o justifice. De asemenea, va analiza dacă discuțiile au avut vreo legătură cu cauze aflate pe rolul Curții Constituționale, fără a intra însă în deliberările judecătorilor.

 „Constituirea acestei comisii nu reprezintă un atac împotriva unei instituții și nici împotriva unei persoane, ci o atribuție constituțională a Senatului în fața unei situații care poate afecta încrederea publică”, spune senatorul Ninel Peia, inițiatorul demersului.

Peia subliniază că „independența instituțiilor nu se apără prin secretizarea raporturilor dintre cei care le conduc, ci prin reguli clare și transparență”

Presa a relatat că întâlnirea dintre premierul Bolojan și președinta CCR ar fi fost secretă și neanunțată oficial și au apărut speculații că discuția ar fi putut viza legea integrității, contestată de PNL, USR și președintele Nicușor Dan.

Două prevederi introduse prin amendamente PSD și AUR - cele privind incompatibilitatea aleșilor locali și declarațiile de avere ale partenerelor demnitarilor - sunt în analiza Curții.

Într-un comunicat transmis sâmbătă, CCR a precizat că Simina Tănăsescu „respinge ferm și categoric orice speculație privind discutarea cauzelor aflate pe rolul Curții în afara cadrului strict legal”.

Curtea Constituțională nu neagă însă, dar nici nu confirmă, că întâlnirea dintre Elena-Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan ar fi avut loc.

CSM: „Răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică.”

Sesizările privind legea integrității urmează să fie dezbătute luni, 17 august.

Amintim că duminică, 16 august, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a transmis că informațiile apărute în spațiul public cu privire la întâlnirea dintre președinta CCR și Ilie Bolojan „au generat întrebări legitime referitoare la contextul și obiectul acestei întrevederi”:

„Potrivit datelor vehiculate public, întâlnirea ar fi avut loc în biroul președintelui Senatului, într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională semnificativă, inclusiv pentru formațiunea politică reprezentată de domnul Ilie Bolojan. CSM subliniază că, în astfel de situații, răspunsul instituțional adecvat trebuie să fie unul ferm orientat către transparență și clarificare publică”.

Consiliul Superior al Magistraturii spune că independența CCR nu ține doar de regulile instituției, ci și de conduita judecătorilor și de transparența Curții. CCR trebuie să ofere explicații clare atunci când apar suspiciuni privind relații care ar putea pune sub semnul întrebării imparțialitatea sa.

Instituția subliniază că acest lucru este cu atât mai important deoarece deciziile CCR sunt obligatorii pentru toate autoritățile și au un impact direct asupra sistemului judiciar, inclusiv asupra statutului și salarizării magistraților.