Forme fără fond: Încă un departament pentru Moldova, subordonat Parlamentului

Mai mulți aleși ai PNL vor înființarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în UE, în subordinea Parlamentului, deși la Guvern există deja o structură cu zeci de angajați care se ocupă de această țară.

O nouă instituție ar putea fi înființată de Parlament FOTO Mediafax

Deși Guvernul a adoptat ordonanța „austerității”, prin care vor să mai calmeze cheltuielile bugetare, colegii de partid ai premierului Nicolae Ciucă vor înființarea unei noi structuri la nivelul Parlamentului, care să se ocupe de Republica Moldova.

Cei nouă inițiatori, printre care sunt nume ca Alina Gorghiu (șefa interimară a Senatului), Daniel Gheorghe (deputat care conduce Comisia pentru integrarea europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul Republicii Moldova), Ben Oni Ardelean (fost vicepreședinte PNL) sau Bogdan Gheorghiu (fost ministru al Culturii), susțin în expunerea de motive că o ultimă evaluare a Comisiei Europene cu privire la gradul de îndeplinire a acquis-ului comunitar de către Republica Moldova relevă întârzieri în mai multe domenii-cheie. În acest context, inițiatorii s-au gândit că „autoritățile de la Chișinău nu vor înregistra progrese semnificative fără sprijinul și experiența autorităților de la București, dobândită în procesul de aderarea la Uniunea Europeană”.

Drept urmare, inițiatorii vor ca, pe durata negocierilor de aderare, să fie înființat Departamentul pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană, „instituție administrativă autonomă cu personalitate juridică, în subordinea Parlamentului României”. Departamentul ar urma, potrivit expunerii de motive, să colaboreze cu ministerele din Guvernul României și va oferi, la cerere, o expertiză de specialitate autorităților din Republica Moldova.

Instituția ar urma să fie condusă de un președinte, cu rang și salarizare aferente unui secretar de stat – deci un brut de 16.640 de lei pe lună, care ar fi numit de Parlament pentru patru ani, cu posibilitatea reînnoirii mandatului doar o singură dată. Inițiatorii susțin că „impactul bugetar este unul nesemnificativ” și că „tipul de cheltuieli și deplasări a fost strict limitat prin lege”, menționând că sediul va fi stabilit la Palatul Parlamentului „fără influențe asupra cheltuielilor curente ale clădirii”.

Instituție asemănătoare și la Guvern

Un aspect ignorat de parlamentari e că România are deja la Guvern o structură care se ocupă de relația cu Chișinăul, adică Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova (DRRM), aflat în subordinea Executivului și sub coordonarea cancelarului prim-ministrului. Obiectivul principal al departamentului este sprijinirea proiectelor ce vizează îmbunătățirea vieții cetățenilor din Republica Moldova, prin acordarea de finanțări nerambursabile și alte mijloace de sprijin financiar, dar și cooperare pe numeroase domenii.

Pentru departamentul aflat în subordinea Guvernului, „numărul maxim de posturi este de 66 de persoane, exclusiv demnitarul și posturile aferente cabinetului acestuia”, potrivit HG-ului de organizare și funcționare a structurii. Așadar, circa 70, în condițiile în care șeful instituției are dreptul la patru oameni la cabinet.

Explicațiile deputatului Daniel Gheorghe

Deputatul PNL Daniel Gheorghe, principalul responsabil de proiect, a precizat pentru „Adevărul” că Departamentul pentru Integrarea Rep. Moldova în UE este diferit față de cel de la Guvern și va interacționa cu toate autoritățile publice locale din țara vecină care cer sprijin.

„Este diferită, are atribuții diferite și privește exclusiv procedura de integrare europeană a Republicii Moldova, ea urmând să fie desființată în termen de 30 de zile de la încetarea acestei proceduri”, a precizat deputatul.

Liberalul a punctat că „Departamentul de la Guvern are o serie de alte atribuții, în special cu privire la proiectele cu finanțare guvernamentală pe care România le desfășoară în parteneriat cu Republica Moldova” și a precizat că departamentul din subordinea Parlamentului „privește capacitatea Republicii Moldova de a face față procedurii în care urmează să intre”, adică posibilitatea deschiderii capitolelor de negociere.

Potrivit deputatului PNL, oportunitatea înființării noii structuri a fost discutată și cu parlamentarii de peste Prut. Referitor la bugetul prevăzut pentru înființare, Daniel Gheorghe a precizat că acesta nu a fost stabilit, urmând să fie decis în urma adoptării legii și apoi a deciziei referitoare la organigramă de către Birourile Permanente ale celor două Camere: „Din evaluările noastre, nu va fi sub nicio formă un impact care să afecteze în vreun fel bugetul public”.