Extinderea spaţiului Schengen încinge spiritele în UE. Posibile scenarii pentru România

0
0

România, Bulgaria şi Croaţia fac demersuri pentru aderarea la spaţiul Schengen, însă numărul celor reticenţi cu privire la acest demers creşte, cel mai recent oponent fiind ministrul austriac de Interne. Negociatorii şi analiştii de la Bucureşti sunt însă optimişti.

Negociatorii și conducerea de la București rămân optimiști privind aderarea FOTO Shutterstock
Negociatorii și conducerea de la București rămân optimiști privind aderarea FOTO Shutterstock

Dacă până în urmă cu câteva săptămâni, Olanda părea singura piedică în aderarea României la Schengen, în ultima perioadă apar reticențe și din interiorul altor state, cum ar fi Suedia și Austria.

Potrivit cotidianului austriac „Kurier”, Austria s-ar putea număra printre ţările UE care se împotrivesc lărgirii spaţiului Schengen. Vineri, ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner, a avut mai multe intervenții publice în acest sens, considerând că e un moment nepotrivit, opoziţie motivată de fluxul de refugiaţi care vin pe ruta balcanică spre Europa Centrală.

Reacții din România

Europarlamentarul Victor Negrescu cataloghează afirmația ministrului austriac de Interne drept îngrijorătoare şi menționează că a fost inițiat un dialog cu Guvernul de la Viena.

„Eu cred că la finalul zilei Austria o să susțină România, pentru că avem o colaborare foarte bună pe mai multe paliere, inclusiv economic, și în acest context sper să nu se opună această țară. (…) Perspectiva Austriei a fost un pic diferită față de poziționarea ministrului de Interne, de aceea am în continuare speranța că acea exprimare, comunicarea făcută de ministrul de Interne, să nu se regăsească în poziția finală. Nu trebuie să o ignorăm și trebuie să acționăm ca atare pentru a-l convinge să sprijine România”, a declarat Victor Negrescu pentru „Adevărul“.

De cealaltă parte, europarlamentarul liberal Siegfried Mureşan, membru al PPE, formaţiune europeană din care face parte şi Gerhard Karner, a afirmat, pentru „Adevărul“, că declaraţia oficialului se referă la funcţionarea de până acum a spaţiului Schengen.

Declarația nu face nicio referire la neîndeplinirea vreunei reguli de către România. Sper ca Austria să poată soluționa cât de curând îngrijorarea pe care o are cu privire la statele care deja sunt membre ale spațiului Schengen”, a afirmat oficialul pentru „Adevărul“.

Suedia și Olanda, printre piedici

Olanda a fost prima țară care și-a manifestat reticența privind aderarea României la Schengen. Ulterior, opoziția din Suedia a avut aceeași abordare, în ciuda faptului că guvernul minoritar susține includerea României. Reprezentanţii ambelor state au indicat probleme privind migrația și statul de drept. Recent, având în vedere îngrijorările exprimate, în România a avut loc o nouă misiune de evaluare a unei echipe mixte de experți, formată din reprezentanți ai Comisiei Europene (în calitate de coordonatori) și ai unor state membre (printre care și Olanda).

Scenarii privind aderarea României

În ultima perioadă, în contextul reuniunii Consiliului JAI din 8-9 decembrie, dată la care ar urma să fie exprimată decizia politică a statelor europene cu privire la aderarea României, Bulgariei şi a Croaţiei, au apărut mai multe scenarii privind includerea celor trei ţări în Schengen.

Astfel, unele surse susţin că există posibilitatea ca doar Croaţia să fie acceptată, variantă prezentată şi de presa din Bulgaria. Pe de altă parte, jurnaliştii publicaţiei bulgare Capital susţin că, în ciuda raportului favorabil al Comisiei Europene, nu este exclus ca România să fie separată de Bulgaria, conturându-se un sprjin evident pentru Bucureşti, variantă confirmată şi de europarlamentarul Rareş Bogdan. Victor Negrescu atrage atenţia că o eventuală decuplare a celor două ţări necesită prudenţă, întrucât proiectul de aderare a României este redactat aşa încât să cuprindă ambele state la pachet, adică şi Bulgaria.

Alte variante vehiculate se referă la o includere condiţionată, similară MCV, la integrarea doar cu aeroporturile, ori la o amânare a aderării la spaţiul european de liberă circulaţie.

Ce spun specialiștii

„Adevărul“ a consultat doi specialişti cu privire la reţinerile ţărilor menţionate în privinţa aderării României la Schengen. Referitor la poziţia ministrului de Interne austriac, istoricul Adrian Cioroianu susţine că raţionamentul acestuia este, mai degrabă, o critică la adresa statelor care sunt membre în prezent.

„Prim-ministrul contează ce va spune și hotărârea Guvernului contează, dar problema este că se tem toți de această sporire a migrației și, cum spunea ministrul de Interne al Austriei, «nu putem lărgi un sistem care nu funcționează». Or, asta, logic, stă în picioare, numai că nu este vina României. Asta este o nedreptate pentru România. (…) Ni se spune că sistemul nu funcționează, or, noi evident că nu suntem responsabili. Nu funcționează din cauza țărilor care au fost până acum în Schengen”, a declarat istoricul.

Cioroianu afirmă că lărgirea spaţiului Schengen a devenit subiect de politică internă pentru state precum Suedia şi Olanda, în contextul fenomenului migraţiei.

Analistul George Rîpă menţionează că reticenţa în acceptarea României în Schengen are trei cauze: politica internă a ţărilor respective, gestionarea eronată a spaţiului Schengen (consecinţa fiind creşterea criminalităţii) şi gestionarea politicii externe de către autorităţile de la Bucureşti, acest din urmă punct fiind singurul care depinde efectiv de ţara noastră.

„Am avut numeroase ocazii de a condiționa susținerea noastră pentru proiecte fundamentale pentru aceste țări, de a amâna sau chiar bloca inițiative europene. Suntem printre foarte puținele țări care nu mergem la Bruxelles cu chestiuni ce țin de interesul național și care nu reușim nici măcar să folosim în avantajul nostru blocul estic, așa cum fac polonezii și balticii”, a afirmat George Rîpă.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite