Elena Udrea: Îmi asum o parte din vină pentru noile coduri penale. Au numeroase prevederi neconstituţionale
0
Deputatul Elena Udrea a afirmat, luni, la ieşirea din sala de judecată de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, faptul că că îşi asumă o parte din vină pentru numeroasele articole declarate neconstituţionale din noile coduri penal şi de procedură penală, ca membru al Guvernului şi apoi al Parlamentului, arătând că şi în cazul prevederilor privind stabilirea cauţiunii există vicii.
Elena Udrea a fost prezentă ÎCCJ unde s-a judecat plângerea acesteia faţă de controlul judiciar pe cauţiune dispus de DNA, în dosarul în care deputatul este acuzată că ar fi finanţat în campania electorală din 2012 a PDL cu bani primiţi de la Bogdan Buzăianu.
La ieşirea din sala de judecată Elena Udrea a menţionat faptul că îşi asumă o parte din vină pentru modul în care au fost concepute noile coduri penale, arătând că până la acest moment Curtea Constituţională a României a dat aproximativ 30 de decizii de neconstituţionalitate a unor articole.
„Mă refer la un adevăr deja demonstrat şi anume că cele două coduri, Codul penal şi de Procedură Penală, intrate în vigoare în 2014, deja au fost în nenumărate situaţii declarate neconstituţionale, respectiv prevederile lor de către Curtea Constituţională. În peste 30 de situaţii s-a constatat că prevederile acestor coduri sunt neconstituţionale, iar eu mi-am asumat o parte din vină, ca membru al Guvernului care a iniţiat aceste coduri; ca membru al Parlamentului, care apoi a votat ulterior ordonanţa în Parlament, legea de aprobare a ordonanţei în Parlament, şi mi-am exprimat speranţa că totuşi Înalta Curte şi Curtea Constituţională vor corecta aceste greşeli pe care noi politicienii, Parlamentul, le-am făcut", a declarat Udrea, citată de Mediafax.
Aceasta a menţionat că, luni, la termenul la care s-a judecat plângerea faţă de controlul judiciar pe cauţiune avocatul său a invocat o excepţie de neconstituţionalitate.
„Spre exemplu în ceea ce priveşte cauţiunea, dacă aţi constatat, este diferit cuantumul, adică Parchetul pune cauţiuni şi pune cauţiuni foarte mari, în timp ce instanţele de judecată fie nu pun cauţiuni, fie pun cauţiuni foarte mici. Nu există un criteriu la care să te poţi raporta în ceea ce priveşte cuantumul maxim al cauţiunii. Legea spune că nu se poate să fie mai mică de 1000 de lei, dar nu spune cât de mare poate să fie. La fel de bine se pot pune şi 50 de milioane de lei, spre exemplu. Deci este impredictibilă această prevedere din codul de procedură şi ca urmare acesta este motivul pentru care s-a ridicat excepţie de neconstituţionalitate", a spus Udrea fiind întrebată de jurnalişti despre ce excepţie este vorba.
Fostul ministru al Dezvoltării şi Turismului a fost pusă, în 30 octombrie, sub control judicar pe cauţiune, stabilită la cinci milioane de lei, în dosarul în care este acuzată că ar fi primit cinci milioane de dolari de la Bogdan Buzăianu, pentru ca firma acestuia să aibă asigurată continuarea derulării unui contract încheiat cu Hidroelectrica, iar cu aceşti bani ar fi finanţat campania electorală din 2012 a PDL. Camera Deputaţilor a avizat începerea urmăririi penale şi a reţinerii Elenei Udrea în această cauză, respingând însă cererea DNA de încuviinţare a unei solicitări de arestare preventivă.
Se încarcă comentariile...
