Mărirea vârstei de pensionare deja ne scoate peri albi. Posibilele schimbări, cartoful fierbinte al Puterii

Posibila creștere a vârstei de pensionare a stârnit tensiuni în Coaliție. În timp ce PSD a anunțat că nu susține o astfel de măsură, ministrul Proiectelor Europene spune că ține de îndeplinirea unui jalon din PNRR. Dinspre PNL se precizează însă că măsura de la Bruxelles nu este obligatorie.

FOTO: Inquam Photos

Neînţelegerile au apărut după ce, marţi, printr-un comunicat de presă, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, a anunţat că partidul din care face parte nu susţine creşterea vârstei de pensionare, deşi niciun lider liberal nu a adus în discuţie subiectul în mod public.

Stănescu menţiona că PSD „va face eforturile necesare” pentru a convinge coaliția că „echitatea se susține doar cu politici care sunt în favoarea salariaților”: „Discuția despre creșterea vârstei de pensionare trebuie tranșată înainte să mai dăm naștere, din cine știe ce motive politice, și la alte îngrijorări pentru români. PSD nu susține o astfel de măsură. Nu vrem să punem o presiune și mai mare pe salariați. Ba din contră, în loc să le generăm mai multe griji, vrem să luăm din povara fiscală de pe umerii lor, pentru că munca pe care o prestează trebuie răsplătită cum se cuvine. (…) În acest moment, coaliția de guvernare nu trebuie să se preocupe în vreun fel de creșterea vârstei de pensionare”, afirma Paul Stănescu.

Replica liberalilor a venit prin vocea fostului ministru al Muncii, Raluca Turcan. Deputata a acuzat PSD că „lansează un fake news care va genera îngrijorare”.

„Am verificat din nou și nu știe nimeni de existența vreunui proiect de creștere a vârstei de pensionare în România. Nu există pe nicăieri un asemenea proiect. Mă întreb atunci, de unde această solicitare publică a PSD față de PNL?”, a transmis Raluca Turcan, într-o postare pe Facebook.

Marcel Boloș: Creșterea vârstei de pensionare este prevăzută în PNRR

Cu explicaţii a venit ulterior ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, care a afirmat că majorarea vârstei de pensionare este prevăzută în PNRR, menționând că jalonul are un „extrem de mare impact” asupra populației. 

„Creşterea vârstei de pensionare şi alinierea, de fapt, a vârstei de pensionare este prevăzută în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, însă termenul, din câte îmi aduc aminte, este anul 2035. E un jalon care urmează după jalonul de pensii speciale şi pe care, la momentul potrivit, o să-l prezinte colegii de Ministerul Muncii. (...) Sunt cele mai grele jaloane”, a declarat ministrul, potrivit Agerpres.

Oficialul a precizat că soluția tehnică se află la Ministerul Muncii, iar o decizie în acest sens va fi luată la nivelul coaliției de guvernare: „Este un jalon cu extrem de mare impact asupra populației și trebuie cumpănite bine lucrurile din acest punct de vedere”, a adăugat Marcel Boloș.

Totodată, ministrul a afirmat că alinierea vârstei de pensionare la bărbați și femei este trecută textual în PNRR: „Detaliile tehnice le vor oferi colegii de la Ministerul Muncii care răspund de ducerea la bun sfârşit al acestui jalon“.

Pe de altă parte, Raluca Turcan susţine că în PNRR nu este prevăzută obligativitatea creşterii vârstei de pensionare, ci egalizarea acesteia între bărbaţi şi femei, precum şi bonificaţii pentru cei care vor să rămână în activitate. 

„Sunt cumulate, egalizarea vârstei de pensionare și bonificații pentru rămânerea în activitate, statul are posibilitatea să decidă cum stimulează angajații să mai rămână în activitate. Nu există o obligativitate și lucrul acesta trebuie realizat până în 2035. În momentul de față, pe legea în vigoare, creșterea vârstei de pensionare la femei se realizează de la 61 la 63 de ani și există și o decizie a Curții Constituționale care spune că o femeie, dacă dorește să rămână în activitate până la vârsta de 65 de ani, în virtutea egalității în drepturi cu bărbații, are acest drept. Din acest motiv a fost găsită și acea formulare în PNRR de egalizare și stimularea pentru rămânerea în activitate, deci dacă vor”, a declarant fostul ministru pentru „Adevărul“.

Subiectul, nediscutat în Coaliție

Contactat de „Adevărul“, senatorul PNL Virgil Guran, preşedinte al Comisiei de Muncă, susține că subiectul creșterii vârstei de pensionare nu a fost abordat în Coaliție, în forurile de conducere ale PNL sau în Parlamentul României.

„Dacă vă referiți la alte categorii care ies la pensie foarte repede, adică la 38-40 de ani, acolo au fost ceva discuții, dar nu s-a trecut la nicio măsură concretă. Sub nicio formă nu au fost discuții referitor la creșterea vârstei de pensionare pentru cei care sunt în regim normal, adică 62-65 de ani”, a declarat acesta pentru „Adevărul”.

Chestionat referitor la vârsta de pensionare din alte state membre UE, Virgil Guran a afirmat că aceasta depinde și de speranța de viață, iar România se încadrează „într-o limită normală”.

Ce prevede PNRR

În Planul Național de Redresare și Reziliență este prevăzută creșterea vârstei de pensionare voluntară, pentru românii care doresc acest lucru. Aceștia ar urma să primească stimulente dacă aleg să muncească și după vârsta de 65 de ani.

„Va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vieții profesionale și majorarea voluntară a vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață, și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani până în 2035. Va introduce stimulente pentru amânarea pensionării”, se arată în descrierea jalonului privind pensiile din PNRR.

În prezent, vârsta de pensionare la femei este 61 de ani și 9 luni și este prevăzută a crește până la 63 de ani, termenul-limită stabilit fiind anul 2030. Jalonul PNRR face referire la egalizarea vârstei de pensionare a femeilor cu bărbații (65 de ani), până în 2035.

Situația din UE

În unele state europene, bărbații și femeile ies la pensie la aceeași vârstă, în timp ce în altele, printre care și România, sunt diferențe de câțiva ani.

Potrivit datelor publice, în Norvegia se iese la pensie la 67 de ani, iar în Italia, vârsta de pensionare este de 66 de ani și șapte luni pentru bărbați și 65 de ani și șapte luni pentru femei. 

Acestea sunt urmate de Irlanda și Portugalia, unde cetățenii pot ieși la pensie la 66 de ani.

La polul opus, cele mai mici vârste de pensionare sunt în Suedia, unde poate începe la vârsta de 61 de ani, urmate de Grecia și Franța (62 de ani), Slovacia (62 de ani și 6 luni) și Letonia (63 de ani și 6 luni).

În Cehia și în Cipru, vârsta de pensionare este de 65 de ani. În Croația, în cadrul sistemului de pensii de stat se poate primi pensia pentru limită de vârstă la 65 de ani pentru bărbaţi şi 62 de ani şi patru luni şi pentru femei. În Elveția, vârsta de pensionare este de 64 de ani pentru femei și 65 pentru bărbați, în timp ce în Estonia se iese la pensie la vârsta de 63 de ani și 9 luni.

Mai multe țări din Europa vor avea în următoarea perioadă o creștere progresivă a vârstei de pensionare, printre acestea se numără: Franța, Austria, Belgia, Bulgaria, Danemarca, Germania, Finlanda, Suedia, Portugalia, Elveția și Estonia.

Revoltă în Franța

Senatul francez a dat undă verde unui articol care prevede creșterea vârstei de pensionare de la 62 la 64 de ani. Proiectul emblematic al președintelui Macron de creștere a vârstei de pensionare mai are nevoie de un vot crucial pentru a fi adoptat, în Adunarea Națională, camera inferioară a Parlamentului.

Schimbarea legii a provocat o adevărată revoltă în rândul francezilor, care au organizat proteste în mai multe orașe din țară. Manifestațiile au fost însoțite de o grevă pe căile ferate și a controlorilor de zbor.