Dilemă politică a Guvernului privind calea de urmat pentru Schengen. Ce calcule sunt făcute | ANALIZĂ

Timpul nu mai are răbdare cu echipa Ciucă, premierul fiind prins între încercarea unui nou vot pe Schengen în martie, dar fără a fi sigur de rezultat, și lăsarea dosarului pentru PSD, care va prelua șefia Executivului în mai.

Ciucă e presat de timp, dacă vrea aderarea la Schengen în mandatul său FOTO Inquam Photos

Guvernul Ciucă se confruntă cu o mare dilemă politică, de care depinde atât imaginea pe care o vor avea liberalii ca partid, cât și îndeplinirea obiectivelor de țară. Iar acesta este momentul propice pentru a merge din nou la nivel de Consiliu Justiție și Afaceri Interne (JAI) cu dosarul de aderare la spațiul Schengen, pentru că, din punct de vedere tehnic, următorul Consiliu JAI este în martie 2023.

Dar pentru a face o nouă încercare atunci, ar însemna că Guvernul este sigur că s-a înțeles diplomatic cu Austria, pentru a nu avea surpriza încă unui vot negativ. Aceasta e una din dilemele cu care se confruntă conducerea PNL, știind că un posibil refuz, deci ratarea de două ori în patru luni a aderării la Schengen, ar atârna greu din punct de vedere politic pe termen scurt, posibil și la următoarele alegeri.

Pe de altă parte, Guvernul Ciucă are la dispoziție doar varianta martie, pentru că al doilea JAI din 2023 va fi pe 8-9 iunie, după cum arată calendarul consultat de „Adevărul”. Prin urmare, va fi după rotativa guvernamentală (stabilită la 25 mai 2023), când Nicolae Ciucă ar trebui să-i lase locul unui social-democrat la Palatul Victoria. Prin urmare, dosarul ar urma să fie preluat de PSD. De aceea, mai multe voci din PSD, dintre care cea mai puternică este a eurodeputatului Victor Negrescu (om de încredere al lui Ciolacu pe teme de afaceri europene), insistă pe teza că președinția suedeză a Consiliului UE (ianuarie-iunie 2023) nu e interesată să promoveze subiectul extinderii Schengen.

În schimb, următoarea președinție a Consiliului UE (iulie-decembrie 2023), cea a Spaniei, ar fi mult mai favorabilă. În Spania, Executivul e condus de socialistul Pedro Sanchez, unul dintre premierii favorabili României, iar șefa socialiștilor din Parlamentul European e tot o iberică, Iratxe Garcia Perez, cu care Negrescu are o relație foarte bună.

Grăbirea, posibilă capcană

O altă variantă, aruncată pe piață tot de PSD, este ca subiectul Schengen să fie pus pe agenda următorului Consiliu European (15 decembrie), unde Klaus Iohannis să insiste pe organizarea unui Consiliu JAI extraordinar. Surse politice din PNL, familiarizate cu negocierile europene, au precizat pentru „Adevărul” că șansele unei asemenea proceduri sunt foarte riscante, pentru că nu poți întoarce o decizie în câteva săptămâni.

Nicolae Ciucă a menționat că Dosarul Schengen e în analiza experților, pentru a fi căutată cea mai bună cale de urmat, fiind dată doar asigurarea că Puterea va face tot ce poate pentru aderarea la Schengen. În Coaliție, vicepremierul Kelemen Hunor (UDMR) chiar a decalat calendarul pentru 2024-2025. Mai precis, după alegerile europarlamentare din primăvară și negocierea pentru noua comisie din a doua jumătate a anului.

Niciun responsabil politic

Social-democrații deja au dat semnalele că ar trebui găsit și un vinovat politic pentru eșecul Dosarului Schengen. Mihai Tudose, înainte de votul de joi, iar Vasile Dîncu, după rezultat, au subliniat că s-au ocupat de acest obiectiv exclusiv oameni din zona PNL – președintele Klaus Iohannis (candidatul liberal ales de două ori șeful statului), ministrul Afacerilor Interne, Lucian Bode, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu (asumat de PNL), și premierul Nicolae Ciucă.

Dîncu le-a și bătut obrazul că ar trebui să mai renunțe liberalii la punctajul politic legat de influența rusă, pentru că era știut comportamentul Austriei, menționând că ar fi trebuit să înceapă pregătirea cu mult timp în urmă, nu în ultimele luni. Acesta a și dat exemplul Guvernului Năstase, când fostul premier i-a pus cu doi ani înainte de un vot important pe foarte mulți miniștri să se ocupe de relațiile cu Austria, fiind analizate progresele și problemele în fiecare săptămână.  

Negrescu (vicepreședinte PSD) a precizat că poate după Consiliul European e un moment bun de evaluare a prestației miniștrilor și a subliniat că, dacă ar fi fost ministrul care se ocupa de dosar, ar fi făcut pasul în spate. Și senatorul Daniel Zamfir e printre cei care au cerut un decont politic.

Ciucă vrea liniște

Pe de altă parte, Nicolae Ciucă nu ia în calcul evaluări, susțin surse din PNL. Deși înainte de ședința de vineri era așteptată o muștruluială a lui Lucian Bode și Bogdan Aurescu, în ședință doar Alina Nica (șeful PNL Timiș) a cerut să fie chemat la explicații Aurescu. Ciucă i-a replicat rapid nu e momentul evaluărilor, subiectul fiind închis. Cu toate acestea, în partid sunt îngrijorări că în următoarele săptămâni vor fi ținta atacurilor, pentru că ei au păstorit Dosarul Schengen.

Decuplarea de Bulgaria, pericol de ostilizare a vecinului

Premierul Nicolae Ciucă a vorbit de posibilitatea solicitării ca România și Bulgaria să nu mai fie votate la pachet în cazul Schengen, fiind dată pentru o analiză această variantă experților din MAE. Pe de altă parte, Lucian Bode (ministru de Interne) a fost mult mai rezervat pe această temă, spunând pe șleau că ne-am putea lovi de opoziția Bulgariei. Foștii miniștri de Externe consultați de „Adevărul” au subliniat exact pericolul ostilizării, pe lângă apariția unor probleme de ordin tehnic.   

Cristian Diaconescu, fost ministru în guvernele Boc și Ponta, susține că decuplarea ar aduce în primul rând în operaționalizarea securizării frontierei. „Autoritățile de la București trebuie să privească foarte atent dacă este în avantajul nostru să se întâmple așa ceva. Probleme ar apărea în operaționalizarea securizării frontierei, mai ales pe Dunăre, și nu cred că din această perspectivă ar fi un avantaj pentru România”. Mai mult, Diaconescu a subliniat: „Este foarte posibil ca Bulgaria, în condițiile în care ar fi decuplată de România, să treacă la măsuri naționale care să complice și mai rău traficul și libera circulație a persoanelor și a mărfurilor”.

Și Teodor Meleșcanu, ministru de Externe în numeroase guverne, e de părere că ar înrăutăți relațiile cu vecinul de la sud: „Eu am o idee foarte dură. Și anume, că trebuie să ai întotdeauna relații bune cu vecinii tăi. Ar fi foarte prost pentru relațiile pe care noi le avem cu vecinii”, a conchis Meleșcanu.