Decuplarea României de Bulgaria pe Dosarul Schengen: efecte politice și posibile piedici procedurale | ANALIZĂ

0
0

Guvernul e indecis pe tema separării României de Bulgaria în Dosarul Schengen. Specialiștii consultați de „Adevărul” consideră că ar fi inevitabile problemele politice, însă pot apărea și unele procedurale.

Bode și Ciucă au avut păreri diferite despre decuplarea de Bulgaria FOTO Inquam Photos
Bode și Ciucă au avut păreri diferite despre decuplarea de Bulgaria FOTO Inquam Photos

În ultimele zile s-a discutat intens despre posibilitatea decuplării României de Bulgaria, adică a separării dosarului în care cele două state sunt admise sau respinse pe baza aceluiași vot, pentru că toate demersurile și evaluările din ultimii ani fuseseră făcute în comun. 

Iar pe această temă, în primul rând guvernanții au vobit diferit. Chestionat dacă decuplarea de către Bulgaria înseamnă reluarea tuturor procedurilor, Lucian Bode a răspuns, inițial, următoarele: : „S-a vorbit foarte mult şi despre acest scenariu în spaţiul public. Acest scenariu nu a existat pe masa Consiliului JAI de ieri. Pentru o astfel de decizie era nevoie de unanimitate”.

Apoi, a continuat: „Nu s-a pus această problemă a decuplării din două motive, unul ar fi că pentru o astfel de decizie e nevoie de unanimitate. Doi: şi pentru că noi am început evaluările împreună cu Bulgaria. Noi avem o relaţie foarte bună cu colegii bulgari, avem o relaţie de vecinătate, de colaborare, de parteneriat cu ei. Ar fi fost incorect din partea noastră să purtăm discuţii de decuplare a celor două ţări. Austria a propus un singur lucru - amânarea deciziei”, a mai precizat Bode.

Întrebat de ce nu a venit cu varianta decuplării, de vreme ce Olanda a spus că nu va susţine aderarea Bulgariei, ministrul de Interne a replicat: „Este foarte simplu. Pentru că pentru o astfel de decizie era nevoie de unanimitate. Dumneavoastră vă imaginaţi că Bulgaria ar fi susţinut cu vot decuplarea de România?”.

În schimb, Nicolae Ciucă a afirmat că decuplarea a fost discutată. „S-a intrat cu această variantă, a fost supusă dezbaterii în Consiliul JAI. Nu a fost aprobată de către Bulgaria și Austria”.  Mai mult, premierul a cerut analiza situației decuplării: „Aceasta e o a doua măsură pe care trebuie să o analizăm, şi anume deculparea de Bulgaria, pentru că aici este un demers pe care fiecare ţară trebuie să şi-l asume individual. Discutăm de poziţii diferite”. Întrebat cine trebuie să dea votul pe decuplare, premierul a subliniat că acest lucru e analizat de experți.

Ajută sau nu decuplarea de Bulgaria

„Adevărul” a consultat mai mulți foști miniștri de Externe, în căutare unui răspuns privind ce înseamnă această decuplare pe tema Schegen, dar și care ar putea fi urmările din punct de vedere politic ale unei asemenea decizii. 

Procedural trebuie să existe o soluție politică și Consiliul JAI s-ar delimita foarte rapid de o astfel de decizie”, a punctat Cristian Diaconescu, fost ministru de Externe, atât în Guvernul Boc, cât și într-unul din Guvernele conduse de Victor Ponta. Întrebat cine ar trebui să facă demersul de decuplare, Diaconescu a precizat: „Cred că mai degrabă Consiliul European”, cu referire la faptul că e o decizie politică, deci să fie luată de șefi de guvern și de stat. Iar Consiliul European ia decizii în unanimitate.

De altfel, Diaconescu a venit cu un element nou: „S-au încercat de-a lungul anilor decuplări, și de bulgari, și de români, dar s-a ajuns la concluzia că cele două țări rămân împreună”.

Care sunt problemele preconizate cu vecinul din sud

Cristian Diaconescu susține că decuplarea ar aduce în primul rând în operaționalizarea securizării frontierei. „Autoritățile de la București trebuie să privească foarte atent dacă este în avantajul nostrum să se întâmple așa ceva. Probleme ar apărea în operaționalizarea securizării frontierei, mai ales pe Dunăre și nu cred că din această perspectivă ar fi un avantaj pentru România. Dacă politic, la un moment dat, (n.r. - România) devine membră Schengen, este foarte posibil ca din punct de vedere tehnic să apară din nou probleme și să se ridice subiectul în JAI, în structurile Schengen, în ideea că iată: decizia politică luată pe picior, nu a fost cea mai nimerită”.

Nu în ultimul rând, ar duce la șicanări și din punct de vedere al timpului, adică grăbirea procesului de aderare a României, nu ar ajuta. „Ideea de decuplare nu este una care să fie favorabilă accederii României în Schengen într-o periodă scurtă de timp. În acel moment FRONTEX-ul, instituța care se ocupă de frontiere, se mută pe Dunăre. Și, evident, pentru o activitate coerentă este nevoie ca ambele state care se află în proximitatea estică, riverane, să coopereze cât mai serios. Este foarte posibil ca Bulgaria, în condițiile în care ar fi decuplată de România, să treacă la măsuri naționale care să complice și mai rău traficul și libera circulație a persoanelor și a mărfurilor”, a mai subliniat Diaconescu. De altfel, Bulgaria a și avertizat că în cazul menținerii sale afară din Schengen ar putea suprataxa TIR-urile care depășesc greutatea admisă. Și fără șicanări sunt cozi și în prezent.

Teodor Meleșcanu, ministru al Afacerilor Externe în mai multe guvernări, susține, la rândul său, că decuplarea nu este o soluție pentru rezolvarea intrării în Schengen. „A ne decupla noi de Bulgaria, nu ar face decât să ridice probleme care se văd și astăzi la noi când este vorba de Austria și de alții”, aluzie la verificări suplimentare, pentru că devenim graniță externă pe un teritoriu mai mare. 

Fostul lider al diplomației de la București e de părere că decuplarea ne-ar aduce o problemă suplimentară, mai ales că e vorba de un vecin, unde legăturile trebuie să fie apropiate: „Eu am o idee foarte dură. Și anume, că trebuie să ai întotdeauna relații bune cu vecinii tăi. Ar fi foarte prost pentru relațiile pe care noi le avem cu vecinii”, a completat Meleșcanu pentru „Adevărul”.

Când ar putea urma un nou vot 

Liderii politici au venit cu variante și pe tema perioadei potrivite pentru un nou vot în Consiliul JAI. Nicolae Ciucă a cerut prudență și să nu grăbim să solicităm neapărat o procedură privind un vot pentru un Consiliu JAI extraordinar, până nu rezolvăm problema politică cu Austria. De asemenea, și Lucian Bode a menționat ca posibil orizont de timp, dar fără a da asigurări, Consiliul JAI din martie. Pe de altă parte, Kelemen Hunor (vicepremier al României) a avansat anii 2024-2025.

Politică


Ultimele știri
Cele mai citite