Dîncu: Votul din Consiliul JAI e o înfrângere masivă a dreptei românești. Nu este o întâmplare

0
Publicat:

Vasile Dîncu, președinte al Consiliului Național al PSD, arată cu degetul pentru ratarea intrării în Schengen mai ales către partenerul de Coaliție, care nu ar fi gestionat așa cum trebuia dosarul, cu pregătirea lui din timp.

Vasile Dîncu indică o parte dintre responsabilii ratării obiectivului FOTO Facebook V.Dîncu
Vasile Dîncu indică o parte dintre responsabilii ratării obiectivului FOTO Facebook V.Dîncu

Noi, românii, suntem maeștri ai mistificării sau autoamăgirii. Ne este greu să vedem realitatea, dar mai ales să ne recunoaștem eșecurile. Chiar și atunci când ne lovim violent cu fruntea de pragul de sus, noi căutăm explicații despre OZN-ul care ne-a lovit. Și victoriile colective le mânjim deseori prin căutarea de a șterge meritele celorlalți, trecând în seamă unora merite incorect evaluate. Asta nu este ceva nou; cel puțin trei decenii de democrație, ne-au adus destule dovezi pentru aceste constatări, devenite, cred, lucruri comune. Dar evenimente, precum este Schengen, ne arată adevărata poziție a României în Europa și în lume”, scrie Vasile Dîncu, acum președinte al Comisiei de afaceri europene din Senat, pe pagina de Facebook.

Concertul opiniei publice rănite din aceste zile ne împinge spre autovictimizare și spre diluarea responsabilităților interne, chiar spre aneantizarea ei, dacă se poate. Este foarte bun acest consens politic mai ales că nu suntem obișnuiți cu lungi perioade de armonie, dar acesta poate fi canalizat mai eficient către cauze constructive, spre exemplu am putea să îl folosim pentru a face reforma instituțiilor statului de care avem mare nevoie. Asemenea momente trebuie să beneficieze de analize prin care să depășim valul de ceață, de iluzii, minciuni și păcăleli; pentru binele nostru, pentru a înțelege sau chiar pentru a învăța ceva din înfrângerile noastre”, mai arată fostul ministru.

Lipsa responsabililor

În primul rând, votul de ieri din Consiliul JAI este o mare înfrângere a României. Da, așa este, și România suntem toți. Este o înfrângere a întregii clase politice care, din 2011, a acceptat fără să se impacienteze această situație ingrată. Dar mai este un lucru, este și o înfrângere masivă a dreptei românești, cea care are acum, în România, președinte, premier, ministru de externe și ministru de interne. Aici Marcel Ciolacu are dreptate, cred că este chiar foarte elegant și solidar. Nu a facut politicianism din această situație de eșec politic”, susține social-democratul, vorbind în primul rând de titularii de dosar.

Nu vom putea progresa ca națiune dacă nu vom accepta încă de azi că este vorba despre un eșec politic major. Da, nu ne mai lăsăm prostiți cu minciunile următoare: vine viitorul Consiliu, convingem Suedia sau Spania, că toată lumea plânge pentru umilința României. Da, lumea e rea și dușmănoasă, o spun hit-urile cu cel mai mare succes la public în care temele cele mai importante sunt banii și dușmanii, dar să ne uităm cu mai mare atenție la ceea ce s-a întâmplat și să recunoaștem măcar în forul nostru interior că România nu beneficiază de prea mare încredere în Europa. Da, Austria a folosit tot felul de date inexacte pentru a-și justifica decizia, dar ea nu este singură În scepticismul ei. Dacă nici românii nu au încredere în instituțiile statului cum să aibă încredere străinii? Spațiul Schengen este un spațiu al încrederii reciproce, de aceea se votează, chiar dacă exista Frontex și alte instituții care veghează tehnic. Dacă datele Frontex ar fi de ajuns, atunci nu s-ar mai vota”, explică fostul ministru, care pare să fi revenit la analizele de dinainte de a relua vocația politică.

Dîncu arată cu degetul și spre Guvern

Ne amăgim cu câteva iluzii care circulă în spațiul public zilele acestea. Una dintre ele spune că sprijinul și solidaritatea au fost impresionante și au reconfirmat aprecierea de care se bucură România în plan european. Este suficient să verificăm procedurile de infringement care au fost deschise împotriva României, sunt zeci și în fiecare săptămână Guvernul vine cu ordonanțe de urgență în Parlament pentru a stinge aceste focuri pe ultima sută de metri. Alteori suntem condamnați la CEDO sau în alte instanțe și obligați să plătim sume imense ca despăgubiri. De ce nu vrem să facem ceea ce ne-am asumat atunci când am primit calitatea de membru UE? De ce căutăm, de foarte multe ori, să fim excepția, elevul care ocolește regulile?”, susține senatorul PSD.

Este adevărat că îndeplinim condiții tehnice, că avem aparatura necesară în valoare de 1 miliard de euro, dar oamenii sunt cei care mânuiesc echipamentele. Iar în portul Constanța, în prezent, este funcțional un singur scanner pentru mărfuri, dar chiar și acela se oprește câteodată. Țigările de contrabandă pentru pe piața neagră trec la noi, tiriștii noștri sunt condamnați pentru asfixierea unor emigranți ilegali. Poate sunt exemple, dar ele arată un anumit tip de atitudine și de civilizație pe care, în mod evident, politicienii europeni, demagogi, extremiști sau doar pragmatici, le vor specula”, mai arată Dîncu.

Șeful Consiliului Național PSD susține că e un eșec politic și pentru că nu a fost pregătit dosarul corespunzător. „Vorbim despre un EȘEC POLITIC chiar dacă toți politicienii noștri au făcut tot ce se putea în aceste două luni de heirup. Au trecut 11 ani de când știam că trebuie să ne pregătim, iar noi ne-am agitat doar în ultimele două luni. Acest efort trebuia pregătit din timp, în plus nu trebuia să îl lăsăm pe ministrul de interne singur (Lucian Bode și Internele și-au făcut foarte bine treaba), era necesar un efort colectiv la nivel instituțional - Guvern, Parlament, partide politice, Ministerul de Externe și corul diplomatic în ansamblul său. România are experiență cu Austria din anul 2003, atunci când a fost obținută eliminarea vizelor, într-o situație mai grea decât acum. A fost greu atunci, dar nimeni de acum nu a solicitat de la Adrian Năstase, de la ministrul Ioan Rus, de la ministrul Mircea Geoană sau de la ceilalți care am fost implicați în acel proces acerb de negociere un minim de informație. Este șocant cum memoria instituțională este nulă la noi, se resetează odată cu fiecare rundă de alegeri. Adrian Năstase a luat, la acel moment, fiecare posibilă piedică și a pus-o într-un plan de acțiune, apoi ne-a împrăștiat pe noi, miniștrii de atunci, timp de doi ani, prin țările europene să derulăm procesul de negociere pe fiecare componentă a planului de acțiune, să căutăm soluții, să îi invităm pe străini să cunoască realitatea de la noi. Am început acțiunea în 19 ianuarie 2001 şi am avut plan de acțiune săptămână de săptămână. Numai eu am adus, în acea perioadă, într-un singur an, vreo 250 de jurnaliști străini să viziteze România. Iar orice om și orice resursă posibilă au fost incluse în proiect și folosite. Dacă ar povesti Domnul Ion Țiriac cât a alergat, atunci, pentru România – și precizez foarte clar: a făcut asta pro bono - am înțelege mai bine cum trebuie să se desfășoare un proces de negociere cu astfel de mize”.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite