Cum arată lista restanțelor din PNRR. Care sunt marile reforme întârziate

0
Publicat:

Guvernul României are mai mult de zece jaloane și ținte neîndeplinite din calupul necesar pentru depunerea cererii trei de plată din PNRR, în timp ce pentru primele două trimestre din 2023 lista obiectivelor nefinalizate depășește borna de 30.

Ministerul condus de Boloș e coordonator pe problematica PNRR FOTO Inquam Photos
Ministerul condus de Boloș e coordonator pe problematica PNRR FOTO Inquam Photos

Guvernul României are mai mult de zece jaloane și ținte neîndeplinite din calupul necesar pentru depunerea cererii trei de plată din PNRR, în timp ce pentru primele două trimestre din 2023 lista obiectivelor nefinalizate depășește borna de 30.

Într-un răspuns pentru „Adevărul”, Ministerul Investițiilor și Investițiilor Publice puncta faptul că din trimestrul 3 (iulie-septembrie) din 2022 erau în „curs de realizare” cinci obiective, iar 19 finalizate, în timp ce pentru trimestrul 4 (octombrie-decembrie) 2022 mai erau de finalizat 11, în timp ce alte 44 erau gata. Din acest ultim trimestru, Coaliția a reușit să vadă pus la punct jalonul legat de reforma pensiilor speciale, care i-a dat bătaie de cap în ultimul an. Pentru a putea depune cererea de plată numărul trei, Puterea va trebui să rezolve țintele și jaloanele din aceste trimestre, pe care, dacă s-ar fi respectat calendarul inițial al PNRR, ar fi trebuit să le aibă la cheie la 31 decembrie 2022.

La întrebarea „Adevărul” când e estimată trimiterea cererii de plată numărul trei la Comisia Europeană, MIPE a răspuns că acest lucru se va întâmplă până la finalul anului. „Se estimează că România va transmite cererea de plată nr. 3 în trimestrul IV al acestui an”, e precizarea ministerului coordonator privind Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Obiectivele din 2023 dau bătăi de cap

În ceea ce privește obiectivele pentru primul trimestru din 2023 (ianuarie-martie), doar două din 11 ar fi gata, însă atenția e acum mai ales pentru restanțele aferente lui 2022. În acest trimestru este și reforma pensiilor publice, de asemenea un punct de cumpănă în Coaliție, pentru că Puterea trebuie să vină cu un act normativ care să asigure un sistem sustenabil într-o țară care se pregătește în anii următori să dea piept cu primele cohorte de pensionari din generația decrețeilor. Până în prezent, Coaliția nu a venit să prezinte niciun proiect de lege, deși sunt trei schițe pe care le-a conturat în urma consultanței cu Banca Mondială.

În trimestrul al doilea din 2023 (aprilie-iunie) sunt un total de 36 de ținte și jaloane, din care 12 sunt gata. Printre cele 24 de obiective „în curs de realizare” este și noua lege a salarizării. În ultimele luni, atât miniștri din Guvern, secretari de stat, însă și premierul Marcel Ciolacu au tot avut întrevederi cu liderii de sindicat să discute despre aceasta, însă Puterea nu a venit cu nicio schiță, ca să existe un document de lucru palpabil.

Avertismentul sindicaliștilor

Federația Națională a Sindicatelor din Administrație a subliniat, într-o adresă trimisă Ministerului Muncii, titularul de reformă în cazul noii legi a salarizării, că finalizarea primului draft al proiectului probabil se va prelungi până la finalul primului trimestru din 2024. Mai mult, sindicaliștii consideră că va fi greu de adoptat la anul o lege a salarizării care să mulțumească pe toți din sistemul public, mai ales că politicienii trebuie să țină cont că au loc patru rânduri de alegeri în 2024.

Mai mult, FNSA avertizează: „Guvernul României trebuie să înceteze amăgirea salariaţilor prin promisiunea unei noi legi de  salarizare, justificând că aceasta va elimina discriminările salariale între diferite categorii de salariaţi,  când de fapt marea majoritate a discriminărilor din prezent sunt generate de aplicarea diferenţiată şi discreţionară a prevederilor actualei legi, prin OUG-uri succesive care au stabilit derogări pentru unele  categorii de salariaţi de la prevederile actualei legi, mai exact raportarea drepturilor salariale la valoarea  actuală a salariului minim garantat în plată sau alte drepturi ce derivă din acest principiu al legii. Considerăm că perpetuarea acestor practici înşelătoare va genera, în anul 2024, convulsii sociale şi  proteste ample ale salariaţilor”.

Politică



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite