Magistraţii aruncă în aer deficitul bugetar. Nu le pasă că bugetul nu are de unde să le dea bani

Magistraţii cer de la ministerul Finanţelor nu mai puţin de 16 miliarde lei pentru achitarea unor suplimente la salarii pe ultimii şase ani şi penalizările de întârziere aferente.

Conform site-ului CursDeGuvernare.ro, totul a pornit în 2020, când un consilier de probațiune a câștigat în instanță majorarea valorii de referință sectorială (VRS) de la 485 de lei la 605 lei, deci o creștere de 25%. Au urmat alte decizii ale instanțelor (în procese intentate de judecători, procurori, magistrați-asistenți, personal asimilat, personal auxiliar și conex etc.) și, în cele din urmă, lămurirea dispozitivului hotărârii și ordine semnate de șefii Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului General și CSM, și de ministrul de Justiție, pentru reîncadrarea magistraţilor prin utilizarea valorii de referinţă sectorială de 605,225 lei.

Ministerul Finanţelor publice, solicitat să scoată cele 16 miliarde lei pentru plata restanţelor în salarizarea magistraţilor, explică într-o adresă trimisă CSM şi ICCJ:

„Mecanismul de majorare a salariilor din Justiție prin procese trebuie stopat urgent, altfel se va ajunge la „sume de plată exorbitante, iar în final la imposibilitatea suportării cheltuielilor bugetare generate de procese”.

”Situația este cu atât mai greu de acceptat, cu cât realitatea economică actuală a României este problematică și nu poate fi ignorată de nicio autoritate publică”.

Ce au făcut magistraţii? Au decis că pot ignora plafoanele impuse de Legea cadru 153/2017 instituite pentru asigurarea unor echilibre macrobugetare şi au decis majorarea valorii de refererinta sectorială de la 485 la 605 lei.

Adică, unde-i lege e tocmeală, pentru interesele proprii. A urmat un val de mii de procese, prin care salariaţi din Justiţie au cerut acordarea restanţelor de salarizare începând cu 2018, plus penalizările aferente. Circa 16 miliarde de lei.

Magistraţii sunt printre cei mai bine salarizaţi bugetari din România. Nu mor de foame. Ies la pensie la vârste „fragede” pentru a cumula pensiile cu salariile. Este vorba de pensiile „nesimţite” care, ne spune Alfred Simonis, au devenit un pic mai puţin nesimțite după trecerea legii pensiilor speciale. Dar tot nesimţite rămân.

Ministrul Educaţiei spune că va cere la rectificarea bugetară 9 miliarde lei, fără de care nu are bani pentru salariile profesorilor, bursele şi transportul elevilor. Ministrul Grindeanu de la Transporturi vrea minimum 15 miliarde lei la recitificarea bugetară, iar primarii şi CJ-urile vor şi ele bani pentru achitarea facturilor la lucrările executate de firmele agreate. Adică vreo 50 de miliarde lei în total, care dublează actualul deficit bugetar.

Există temerea că şi alte sectoare de activitate să ceară în justiţie mărirea retroactivă a salariilor, după modelul magistraţilor. Şi vor avea câştig de cauză, aceleaşi argumente care au funcţionat la magistraţi funcţionează şi la ei. 

Cu un deficit bugetar aruncat în aer, urcat până la cer, România riscă să nu mai primească bani europeni şi, mai grav, să nu se mai poată împrumuta. Şi atunci nici actualele salarii şi pensii, nesimțite sau nu, nu vor mai fi plătite, pentru că nu există bani. Am trecut in 2010 prin acest scenariu. 

Oameni cu studii superioare, magistraţii şi alţii, nu înţeleg necesitatea „binelui comun”, dincolo de egoismul pentru binele propriu. Nu înţeleg că nu poţi fi „bogat” într-o ţară plină de sărăntoci, rupţi de foame, pentru că ajung să te atace pe stradă.

Iar când vor vedea ce imensă prostie fac, din egoism şi nesimţire, va fi prea târziu.